Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a subliniat urgentă nevoie ca România să aibă un guvern stabil și funcțional, care să asigure continuitatea consolidării fiscale, implementarea reformelor și absorbția eficientă a fondurilor europene. În contextul economic actual, Dăianu preconizează că proiectul bugetului pe anul 2027 va prevedea majorări moderate ale pensiilor și salariilor, menite să păstreze coeziunea socială, însă nu vor fi creșteri semnificative.
România se confruntă în 2024 cu cel mai ridicat deficit public din Uniunea Europeană, depășind 9% din PIB. Această situație pune presiune asupra politicilor fiscale și monetare, limitând acțiunile Băncii Naționale a României (BNR). Într-un articol publicat pe pagina Consiliului Fiscal, fostul ministru de Finanțe evidențiază că procesul de consolidare fiscală va continua și în perioada post-2026, având ca scop reducerea deficitului bugetar spre pragul de 3% din PIB.
Una dintre condițiile esențiale pentru atingerea acestui obiectiv este îmbunătățirea colectării taxelor, care este vitală pentru finanțarea cheltuielilor publice, inclusiv pentru apărare, educație și sănătate. Economistul atrage atenția asupra ‘oboselei populației’, cauzată de măsurile de corecție fiscal-bugetară care afectează mai ales persoanele cu venituri mici. Drept urmare, indexarea pensiilor și salariilor în 2027 va trebui să fie prudentă pentru a menține echilibrul social.
Dăianu mai explică că aceste corecții sunt inevitabil dureroase, având în vedere dimensiunea și fragilitatea economiei românești, care nu dispune de flexibilitatea marilor economii europene. Consolidarea fiscală nu se va încheia în 2026, ci va continua pentru a reduce deficitul la sau sub 3% din PIB în următorii ani, creând astfel spațiu fiscal pentru investiții și cheltuieli prioritare.
În privința reformei salariale, președintele Consiliului Fiscal avertizează că aceasta trebuie implementată cu atenție pentru a nu împiedica reducerea deficitului. În discursul său, Dăianu critică și lipsa de responsabilitate a unor lideri politici, care își concentrează atenția pe alegerile din 2028, în loc să răspundă urgent provocărilor economice actuale: „Unde sunt adulții din cameră?”, întreabă retoric, subliniind lipsa de maturitate politică în fața crizei.
În final, Daniel Dăianu insistă asupra necesității formării rapide a unui guvern capabil să gestioneze situația economică delicată, să continue reformele și să asigure absorbția fondurilor europene. El atrage atenția că acest guvern trebuie să transmită semnale clare privind responsabilitatea fiscală pentru a restabili încrederea piețelor și a societății. Spre deosebire de alte țări cu instabilitate politică, România trebuie să se concentreze pe depășirea deficitelor mari și externe, care pot afecta stabilitatea macroeconomică.
