Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJEU) a pronunțat joi o decizie importantă în dosarul „Lin II”, care dezbate întreruperea cursului prescripției răspunderii penale în România. Această cauză sensibilă a generat un conflict major între sistemul judiciar românesc și cel european, având ca miză închiderea a mii de dosare penale, inclusiv cele legate de cazuri de corupție de amploare, în contextul hotărârilor succesive emise între 2018 și 2022 de către Curtea Constituțională și Înalta Curte de Casație și Justiție.
Pe baza comunicatului oral al instanței europene, se pare că judecătorii CJEU au stabilit că noua reglementare privind prescripția răspunderii penale se aplică exclusiv cauzelor aflate în prezent pe rolul instanțelor, excluzând dosarele pentru care s-a pronunțat deja o soluție definitivă. O analiză detaliată a implicațiilor juridice rămâne posibilă numai după publicarea motivării oficiale a hotărârii.
Reacția Înaltei Curți: dedicare către principiile statului de drept
Imediat după anunțul Curții de Justiție de la Luxemburg, Înalta Curte de Casație și Justiție a emis un set de precizări esențiale. Conducerea instanței supreme a subliniat că prioritatea sa fundamentală rămâne asigurarea aplicării loiale, coerente și previzibile a legii, respectând atât ordinea juridică europeană, cât și prevederile Constituției României și ale Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Representanții ÎCCJ au clarificat faptul că abordarea lor nu a fost influențată de rezultatul punctual al vreunui dosar concret, ci de respectul ferm pentru principiile statului de drept. În plus, au reiterat că măsurile adoptate până în prezent în domeniul prescripției au fost aplicate cu responsabilitate, încercând armonizarea dreptului UE cu standardele europene privind protecția drepturilor fundamentale.
ÎCCJ a invocat explicit articolul 52 alineatul (3) din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, care impune ca drepturile garantate să fie protejate la un nivel egal sau superior celui asigurat prin Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Susținerea juridică și rolul Avocatului General
Potrivit comunicatului oficial al Biroului de Informare și Relații Publice al ÎCCJ, interpretarea articolului 49 din Carta Drepturilor (referitor la principiul legalității incriminării) a fost realizată în deplină conformitate cu articolul 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și jurisprudența Curții de la Strasbourg. Aceste standarde reprezintă nivelul minim de protecție asumat și de dreptul Uniunii Europene.
De asemenea, Înalta Curte a subliniat că acest raționament a fost confirmat în mod explicit de concluziile Avocatului General al CJEU, care a relevat faptul că interpretarea dreptului Uniunii nu poate ignora protecția drepturilor fundamentale.
În concluzie, ÎCCJ afirmă că în contextul unei Europe a dreptului, loialitatea unui tribunal nu se măsoară prin susținerea unei decizii ponctuale, ci prin perseverarea dialogului judiciar și prin aplicarea principilor care unesc sistemele constituționale naționale cu cele europene. Instanța supremă asigură că va continua să-și îndeplinească atribuțiile constituționale cu echilibru și responsabilitate, având ca reper unic respectarea corectă a legii și protejarea cetățenilor.
