Curtea Constituțională a României a decis că modul în care au fost numiți membrii Consiliilor de Administrație din Societatea Română de Televiziune (SRTv) și Societatea Română de Radiodifuziune (SRR) încalcă prevederile Constituției. Această hotărâre are un impact imediat asupra funcționării celor două instituții, care după publicarea deciziei în Monitorul Oficial rămân fără conduceri valabile din punct de vedere legal.
Ca urmare, actualii directori generali, Adriana Săftoiu la TVR și Robert Cristian Schwartz la SRR, trebuie să își înceteze activitatea, iar mandatele membrilor Consiliilor de Administrație își pierd orice valabilitate. Parlamentul este obligat să deschidă un nou proces de selecție strict conform principiilor constituționale pentru desemnarea noilor membri.
Decizia Curții Constituționale reprezintă o victorie pentru partidul AUR, care a sesizat nelegalitatea în contextul dezechilibrului reprezentativ în consilii, unde partidul în cauză, deși al doilea ca mărime în Parlament, avea doar un singur reprezentant. Hotărârea CCR evidențiază astfel eșecul „cordonului sanitar” aplicat de fosta coaliție de guvernare, care a încercat să limiteze accesul AUR la deciziile din instituțiile media publice.
Este pentru prima dată în istoria celor două companii publice când numirea membrilor consiliilor este declarată neconformă, evidențiind astfel un faliment al clasei politice și al politicii de control politic asupra managementului și editorialului Radiodifuziunii și Televiziunii Române. Măsurile politice au condus la o performanță redusă și la o pierdere a rolului esențial de serviciu public pe care aceste instituții ar trebui să îl îndeplinească.
În condițiile în care se discută tot mai mult posibila listare la bursă a companiilor de stat, unii propun ca TVR și SRR să fie privatizate sau cotate la bursă pentru a scăpa de influența politică. Ideea este criticată, atât din cauza lipsei de profitabilitate a acestor instituții, cât și din cauza slabului respect de care bursa de la București se bucură.
Rămâne deschisă întrebarea dacă noua procedură de desemnare parlamentară va duce la realegerea conducerii actuale sau la o schimbare, însă acest aspect nu modifică esențial situația precară a celor două companii. Acestea vor continua să funcționeze în regim de inerție, consumând anual fonduri publice considerabile, fără să-și îndeplinească corespunzător misiunea publică.
Este totodată important să ne întrebăm ce aduce comunicarea acestor instituții consumatorilor de media. Dacă rolul lor este să transmită în exclusivitate mesajele oficiale ale autorităților, fără campanii jurnalistice de impact sau investigații relevante, atunci misiunea lor poate fi pusă sub semnul întrebării. Este momentul să regândim rolul televiziunii și radioului public în peisajul mediatic românesc și să reflectăm asupra impactului politicii asupra acestora.
