Anca Lupeș, fondatoarea programului Mastering the Music Business și unul dintre cei mai experimentați profesioniști din industria muzicală românească, oferă o imagine clară asupra modului în care circulă banii în sectorul muzical autohton. Ea detaliază sursele efective de venit ale artiștilor, precum și impactul pe care algoritmii și inteligența artificială îl au asupra modului de lucru în domeniu.
Înainte de ediția a 11-a a evenimentului Mastering the Music Business, ce se va desfășura în perioada 1-3 septembrie 2026 la București, Anca Lupeș a explicat pentru Libertatea cum se distribuie sumele încasate din biletele de concert și cum aceasta afectează câștigurile artiștilor.
Concret, din prețul unui bilet de 100 de lei, circa 30 de lei ajung să acopere costurile tehnice de producție, inclusiv sunetul, lumina și închirierea sălii. Marketingul și promovarea absorb în jur de 6 lei, iar taxe, impozite și drepturile de autor ajung să consume aproape 40 de lei din sumă. Comisionul pentru ticketerie reprezintă aproximativ 5 lei, iar restul de 19 lei se împart între artist și organizator.
Dacă împărțirea este egală, artistul primește circa 9,5 lei, din care trebuie să suporte plata trupei, echipei și alte cheltuieli. Astfel, după deducerea acestor costuri și a impozitelor, rămân în buzunarul său aproximativ 4,7 lei curați dintr-un bilet de 100 de lei.
Prețuri mai mari la bilete, de exemplu 300 sau 400 de lei, nu asigură în mod automat venituri proporțional mai mari artistului, deoarece și costurile de producție cresc odată cu nivelul spectacolului. Aceste prețuri sunt însă frecvente la concertele internaționale, unde structura financiară este diferită.
În cazul concertelor din cluburi, situația este mai simplă, întrucât costurile tehnice sunt reduse sau inexistente, iar încasările din bilete merg în general către artist, în timp ce clubul păstrează veniturile din bar. Totuși, succesul financiar al unui astfel de eveniment depinde de numărul de spectatori, iar riscul financiar revine principal organizatorului.
Anca Lupeș subliniază că mulți artiști nu câștigă exclusiv din muzică deoarece, deși prețurile biletelor cresc, asta nu se traduce în venituri mult mai mari pentru ei, ci reflectă majorarea costurilor de producție și logistică. Astfel, piața muzicii live se comportă ca o piramidă, cu foarte puțini artiști de top care reușesc să obțină profituri semnificative.
