Intoleranța la lactoză afectează între 65% și 70% din populație, însă există și numeroase cazuri în care această afecțiune nu generează simptome evidente, ceea ce poate face ca malabsorția să treacă neobservată. Narcisa-Anamaria Covataru, dietetician clinician și specialist în nutriție medicală, cu o experiență de peste cinci ani în nutriția pediatrică, explică particularitățile acestei condiții și modul în care organismul poate ajunge să tolereze lactoza.
Ce este intoleranța la lactoză și cum apare?
Potrivit specialistei, intoleranța la lactoză poate fi ereditară sau dobândită pe parcursul vieții. De regulă, după perioada copilăriei, nivelul enzimei lactază din organism scade, ceea ce duce la apariția intoleranței. Aceasta este un proces natural, iar persistența lactazei depinde de variații genetice, în special în regiunea genei LCT.
Diagnostic și diferențe între malabsorție și intoleranță
Narcisa Covataru subliniază importanța efectuării unor analize specifice, precum testele pe bază de hidrogen sau testele genetice (LCT/MCM6), pentru a stabili cu certitudine diagnosticul. Totuși, diagnosticul poate fi influențat de prezența altor factori, precum suprapopularea bacteriană a intestinului (SIBO) sau tratamente recente cu antibiotice.
De asemenea, există distincții importante între malabsorția asimptomatică și intoleranța care provoacă simptome precum dureri abdominale, balonare sau diaree, apărute într-un interval de până la două ore după consumul de lactoză.
Rolul microbiomului și posibilitatea creșterii toleranței
Un aspect esențial evidențiat de specialist este legătura dintre toleranța la lactoză și echilibrul microbiomului intestinal. Afecțiuni precum gastroenterita sau alte boli intestinale pot afecta capacitatea organismului de a digera lactoza. Vestea optimistă este că toleranța la lactoză poate crește în timp, dacă ecosistemul intestinal este bine susținut.
Narcisa Covataru precizează că pacienții pot începe să tolereze cantități tot mai mari de lactoză, chiar în interval de șase luni, prin alimentație diversificată, bogată în legume, proteine și probiotice, care ajută la buna funcționare a intestinului.
Recomandări practice pentru consumul de lactoză
Specialistul recomandă atenția la alegerea laptelui, sugerând să fie cât mai natural, ideal în sticlă de sticlă, minim procesat, cu termen scurt de valabilitate și cu un conținut de grăsime apropiat de cel natural. De asemenea, oferă sfatul de a ține un jurnal alimentar pentru a identifica corect cauzele simptomelor și a nu elimina lactoza inutil, ceea ce poate conduce la deficiențe nutritive, în special de calciu și magneziu.
Covataru subliniază că lactoza are un rol benefic în organism, deoarece galactoza rezultată din digestia acesteia este implicată în structura unor componente esențiale ale țesutului nervos, cum sunt cerebrosidele și gangliozidele.
