Moțiunea de cenzură este o decizie adoptată prin vot în Parlament, prin care se exprimă în mod oficial dezaprobarea față de activitatea Guvernului. Acest instrument democratic, folosit în diverse forme la nivel internațional, permite sancționarea executivului în cazul în care acesta nu mai beneficiază de sprijinul parlamentar majoritar.
La 5 mai 2026, Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, după doar 11 luni de la învestire. Prin votul a 281 de parlamentari, guvernul a fost înlăturat, marcând un episod important în actuala legislatură.
În urmă cu câteva săptămâni, pe 27 aprilie 2026, partidele PSD și AUR au anunțat că vor depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului liberal condus de Ilie Bolojan, după ce PSD și-a retras sprijinul politic iar miniștrii guvernului și-au dat demisiile.
Istoric, moțiunile de cenzură au fost un instrument crucial în politica românească. De exemplu, în februarie 2020, Guvernul Orban a fost demis după doar trei luni de la învestire, ca urmare a moțiunii inițiate de PSD, adoptată cu 261 de voturi. Acest vot a fost descris de liderii PSD ca o mobilizare remarcabilă și o reacție la o criză politică profundă.
Aspecte constituționale și procedurale
Conform articolului 113 din Constituția României, Camera Deputaților și Senatul, reunite în ședință comună, pot retrage încrederea Guvernului prin adoptarea unei moțiuni de cenzură, dacă aceasta este susținută de majoritatea senatorilor și deputaților. Pentru a fi inițiată, o moțiune de cenzură trebuie să fie semnată de cel puțin o pătrime din parlamentari.
De-a lungul timpului, Parlamentul României a demis trei guverne prin astfel de moțiuni. Primele două cazuri vizau opoziția față de Guvernele Emil Boc (2009) și Mihai Răzvan Ungureanu (2012). A treia moțiune de cenzură a fost atipică și s-a produs în 2017, când majoritatea PSD și-a retras sprijinul Guvernului Grindeanu, fiind singura situație în care un guvern a fost demis de propria majoritate pentru schimbarea unui premier.
Procedural, moțiunea de cenzură trebuie să fie însoțită de un document detaliat care explică motivele demersului. După depunere, aceasta se citește în plen și, după trei zile, este dezbătută și supusă votului într-o ședință comună a celor două Camere.
Ce urmează după adoptarea moțiunii de cenzură?
Odată ce moțiunea este dezbătută și trece prin vot, deputații și senatorii nu pot retrage semnăturile. Dacă moțiunea este aprobată de majoritate, premierul este obligat să demisioneze împreună cu întregul Guvern, iar acest lucru se comunică președintelui țării. Ulterior, se inițiază procedurile pentru formarea unui nou executiv.
Președintele va convoca consultări cu partidele politice pentru a identifica o nouă majoritate parlamentară și un candidat pentru funcția de premier. Acesta are la dispoziție 10 zile pentru a propune un nou Cabinet în Parlament și pentru a cere votul de încredere.
Dacă moțiunea este respinsă, deputații și senatorii semnatari nu pot iniția o nouă moțiune în aceeași sesiune parlamentară. În prezent, sunt necesare cel puțin 233 de voturi pentru a adopta o moțiune de cenzură, adică majoritatea parlamentară plus unul.
De exemplu, pe 10 octombrie 2019, moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă a fost supusă votului în Parlament, reflectând un alt episod important în utilizarea acestui mecanism constituțional.
