Recent, Libertatea a purtat o discuție cu Anca Lupeș, fondatoarea „Mastering the Music Business” (MMB) și expertă cu vastă experiență în industria muzicală din România, despre cum funcționează în realitate circuitul financiar al artiștilor, sursele lor de venit și diferența dintre simpla vizibilitate și succesul real în carieră. Totodată, a fost analizat și rolul tot mai puternic pe care îl au algoritmii și inteligența artificială în modul în care muzica este consumată și promovată în prezent.
Interviul a fost realizat în contextul celei de-a XI-a ediții a evenimentului MMB, desfășurat între 1 și 3 septembrie la București, ce reunește artiști, manageri, organizatori de evenimente și reprezentanți ai birourilor de export muzical din 11 țări europene.
Costurile ascunse ale unei cariere muzicale
Anca Lupeș subliniază că, deși publicul vede doar performanța de pe scenă, în spatele acesteia există o întreagă echipă și numeroase cheltuieli. Managerul, de obicei, primește între 20-25% din veniturile brute, booking agentul 10-15%, iar la acestea se adaugă costurile cu PR-ul, consultanța juridică, contabilitate, producția muzicală, echipa de turneu și cea de social media.
În plus, investițiile importante includ studiourile de înregistrări, sălile de repetiții, instrumentele și echipamentele, producția de conținut vizual – videoclipuri și fotografii – care astăzi sunt indispensabile, precum și promovarea plătită pe platformele de social media, unde reach-ul organic a scăzut sub 2-3% din audiență. De asemenea, deplasările și taxele reprezintă cheltuieli constante. Anca Lupeș recomandă ca artiștii să aloce cel puțin 10% din venituri pentru un fond de rezervă, destinat perioadelor fără concerte.
O mare parte dintre artiști realizează abia după ce își planifică bugetul anual cât de costisitoare este susținerea unei cariere muzicale. Diferența crucială între a fi artist și a fi antreprenor în această industrie constă în capacitatea de a înțelege și gestiona aceste finanțe pentru a lua decizii eficiente.
Vizibilitatea nu înseamnă întotdeauna succes financiar
O altă temă importantă discutată este distincția dintre popularitate și succesul pe termen lung. Mulți artiști pot avea un număr mare de urmăritori și ascultători, însă fără o structură solidă de business – management, contracte clare și multiple surse de venit – notorietatea nu se transformă automat în stabilitate financiară.
Anca Lupeș explică că diferența reală este între audiență și comunitate: audiența poate dispărea rapid, în special când nu mai există prezență activă pe scenă sau când algoritmii platformelor favorizează alți artiști, însă o comunitate fidelă oferă sprijin constant, achiziționează muzică, merge la concerte și asigură un venit stabil și pe termen lung.
Sucesul durabil în muzică se bazează pe strategiile pe termen lung și construirea unor relații autentice cu fanii, nu doar pe următorul hit sau moment viral. Acest tip de abordare este cheia pentru a transforma vizibilitatea în carieră solidă și sustenabilă.
Inteligența artificială și noile reguli ale industriei
De asemenea, discuția a abordat modul în care algoritmii și inteligența artificială schimbă regulile jocului în industria muzicală, influențând modul în care muzica este distribuită, promovată și consumată. Aceste tehnologii obligă artiștii și profesioniștii să-și adapteze strategiile pentru a rămâne relevanți în peisajul muzical actual.
În concluzie, succesul unui artist pe platforme precum Spotify sau TikTok depinde nu doar de numărul de ascultări sau de expunerea pe social media, ci de un adevărat sistem de business și de o comunitate loială, toate gestionate cu profesionalism și viziune pe termen lung.
