Introducerea cafelei, tutunului și dulciurilor în societatea românească a reprezentat mai mult decât simple plăceri; acestea au influențat profund gusturile, obiceiurile sociale, comerțul și primirea oaspeților. În contextul lansării volumului său „Cafea, tutun, dulceți. Deliciile Orientului în țările române”, istoricul Tudor Dinu oferă o perspectivă detaliată asupra moștenirii otomane în această privință, explicând cum cafenelele au devenit spații de dezbateri politice, iar boierii au adoptat obiceiuri, precum fumatul din pipe lungi, ce au supraviețuit și occidentalizării ulterioare.
Cartea este o invitație adresată tuturor pasionaților de cafea, tutun și dulcețuri, care doresc să descopere tradițiile preparării cafelei alla turcă, alături de narghilea aromată și dulciuri preparate din ingrediente surprinzătoare, inclusiv legume și flori, explică Tudor Dinu. Publicat la Humanitas, volumul aduce o lectură fascinantă și plină de inspirație.
Autorul, istoric și filolog de renume, profesor la Universitatea din București, este un reper în studiul epocii fanariote și al influențelor elenistice în Țările Române. De-a lungul carierei, a publicat mai multe lucrări esențiale despre istoria și cultura românească, printre care „Bucureștiul fanariot”, „Moda în Țara Românească” și „Băi, hammamuri, desfătări”.
„Deliciile Orientului în țările române” este o istorie ilustrată cu peste 220 de fotografii și imagini de epocă, realizată în urma unei documentări riguroase, care a durat mai bine de doi ani și jumătate. Căutările lui Tudor Dinu au acoperit o gamă largă de surse primare, de la colecții de documente interne din perioada 1650-1859, până la arhive, literatură și muzee din întreaga zonă a Țărilor Române, inclusiv Mehedinți, Gorj, Suceava și Botoșani. A fost nevoie și de convingerea descendenților boierilor și colecționarilor de artă orientală să permită accesul la comorile lor valoroase.
Într-un interviu acordat publicației Libertatea, Tudor Dinu subliniază faptul că românii au fost mereu deschiși la noutăți și au adoptat rapid obiceiuri străine care le-au îmbunătățit viața. Astfel, în jurul anului 1800, boierii au devenit dependenți de cofeină, iar mare parte din populația masculină a Principatelor s-a confruntat cu fumatul pe scară largă.
Întrebat despre impactul acestor „delicii ale Orientului” asupra modului de viață, istoricul afirmă că, fără îndoială, au făcut viața mai plăcută și mai bogată cultural. Răspândirea preparării și servirii dulcețurilor a fost un element central în această transformare, reflectând o schimbare semnificativă în obiceiurile cotidiene ale românilor.
