O judecătoare de la Tribunalul București este suspectată că ar fi utilizat inteligența artificială în redactarea motivării unei condamnări, după ce anumite cuvinte precum „manipulativă” sau „Sfatul Popular” au fost cenzurate deoarece conțineau termeni consideraţi obsceni.
Într-un răspuns oficial oferit publicaţiei Libertatea, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a precizat că utilizarea instrumentelor bazate pe inteligență artificială pentru motivarea hotărârilor judecătoreşti nu este susținută din punct de vedere legal, subliniind că aceasta „nu este și nu ar trebui să fie folosită” de către judecători în procesul decizional. Totuși, surse din magistratură indică că unii magistrați folosesc astfel de tehnologii în redactarea motivărilor.
Suspiciuni privind folosirea nelegală a inteligenţei artificiale în justiţie
Publicaţia Libertatea a dezvăluit că, la cererea unui avocat implicat într-un dosar DNA, Curtea de Apel București a solicitat Tribunalului București să clarifice dacă la redactarea motivării instanței de fond a fost utilizat un program de inteligență artificială. Acest demers a venit ca urmare a reclamanției avocatului Alexandru Morărescu, care a semnalat apariţia unor cenzuri pentru termeni inofensivi, consideraţi cu sens obscen în motivare.
Avocatul a mai relatat că, în urmă cu aproximativ șase luni, i s-a oferit spre achiziționare un soft bazat pe inteligență artificială, iar dezvoltatorul susţinea că programul este testat în colaborare cu CSM într-un proiect pilot implementat la Tribunalul Militar Iași.
Poziţia CSM privind utilizarea inteligenţei artificiale în instanţe
Consiliul Superior al Magistraturii a fost întrebat dacă există vreun proiect pilot sau utilizare a unor programe de inteligență artificială de către magistraţi în scopul motivării hotărârilor, precum și dacă a emis recomandări pertinente.
Într-un răspuns amplu, CSM a făcut referire la Regulamentul Uniunii Europene privind inteligența artificială, adoptat în iunie 2024, conform căruia anumite sisteme de IA destinate administrării justiţiei și proceselor democratice trebuie să fie considerate cu risc ridicat. Acestea pot influenţa în mod semnificativ democrația, statul de drept și drepturile individuale, inclusiv dreptul la un proces echitabil și la o cale de atac efectivă.
CSM a subliniat că, potrivit regulamentului european, utilizarea instrumentelor de inteligență artificială poate sprijini activitatea judecătorilor, însă decizia finală trebuie să rămână exclusiv o activitate umană, nefiind înlocuită de un sistem automatizat.
Totodată, regulamentul european permite folosirea sistemelor IA în activități administrative auxiliare, cum ar fi anonimizarea sau pseudonimizarea hotărârilor, gestionarea documentelor sau sarcinile interne ale personalului instanțelor, fără a afecta direct administrarea justiției în cazuri concrete.
În România, conform CSM, nu există încă un cadru legislativ specific care să completeze regulamentul european, care se aplică însă direct pe plan național.
În plus, prin Hotărârea de Guvern 832/2024 a fost adoptată Strategia Națională pentru Inteligență Artificială 2024-2027, ce vizează printre altele dezvoltarea unui sistem eficient de guvernanță și reglementare a utilizării IA.
Aplicația TEXT – un instrument de sprijin administrativ
CSM a implementat în instanțele din România aplicația TEXT, menită să sprijine activitățile administrative, cum ar fi redactarea și anonimizarea hotărârilor, fără implicarea directă în decizia judiciară. Această platformă asigură eficientizarea proceselor fără să înlocuiască rolul judecătorilor în motivarea sentințelor.
Astfel, în prezent, utilizarea inteligenței artificiale în cadrul sistemului judiciar românesc este strict reglementată, iar participarea acesteia în motivarea deciziilor rămâne, conform CSM, nepermisă și nejustificată legal.
