Potrivit datelor analizate de Economica.net și furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), gradul de ocupare al locurilor de cazare din România a atins în primele șase luni ale anului 2026 un nivel îngrijorător de doar 22,8%, ceea ce înseamnă că mai mult de 77% din capacitatea turistică a rămas nefolosită. Deși numărul turiștilor străini a înregistrat o ușoară creștere, interesul românilor pentru vacanțele în țară continuă să scadă, confirmând o tendință descendentă începută încă din 2025.
Creșterea capacității nu aduce ocuparea dorită
În ciuda unei creșteri cu 4,9% a capacității de cazare față de perioada similară a anului precedent, această creștere nu s-a tradus în majorarea numărului de turiști români. Hotelurile domină oferta de cazare cu aproape jumătate (49,7%) din capacitatea totală, urmate de apartamentele și camerele de închiriat (15,7%), pensiunile agroturistice (14,3%) și alte structuri turistice (8,7%). Restul locurilor provin din vile, hosteluri și alte tipuri de unități de cazare.
În mediul urban, cele mai bune rate de ocupare s-au înregistrat în București și marile orașe, cu un grad de utilizare de 30,6%, în mare parte datorită turismului de afaceri.
Stare diferită în principalele zone turistice
Stațiunile balneare au menținut o cerere relativ stabilă, cu o rată a ocupării de 35,1% la hoteluri și 25,7% în moteluri. Pe litoral, fără orașul Constanța, gradul mediu de ocupare s-a situat în jurul a 24,6%, iar căsuțele turistice și vilele au fost preferate în defavoarea hotelurilor.
În schimb, zonele montane și rurale continuă să suferă, cu rate scăzute de ocupare de 17,3%, respectiv 14,7%. Pensiunile agroturistice montane au înregistrat doar 11,4%, iar traseele turistice au avut un grad de ocupare și mai redus, de 10,8%. Excepția o reprezintă satele de vacanță montane, care au înregistrat o utilizare mult mai bună, de 46,2%.
Divergențe în funcție de tipul de cazare
Analiza pe tipuri de unități turistice evidențiază diferențe mari: satele de vacanță conduc topul cu un grad de ocupare mediu național de 36,2%, urmate de cazările pe nave cu 34,3%. Hotelurile, deși reprezintă cea mai mare parte a capacității disponibile, au înregistrat o rată moderată de 31,4%. La polul opus, hanurile și campingurile stagnează la niveluri critice, cu doar 4,8% și, respectiv, 7,2% grad de ocupare.
În Delta Dunării, pensiunile turistice au fost mult sub media regională, cu o ocupare de numai 8,2%, în contrast cu 18,5% în restul zonei.
Perspective îngrijorătoare pentru sectorul turistic intern
Pe fondul unei capacități de cazare în creștere, scăderea interesului turiștilor români pune o presiune majoră pe operatorii din domeniu, în special în zonele rurale și montane, unde cererea continuă să fie redusă. Acest dezechilibru accentuează disparitățile între regiuni și tipuri de unități turistice, iar specialiștii avertizează că turismul intern românesc traversează provocări importante, în timp ce cererea din partea turiștilor străini continuă să reprezinte un motor de creștere.
