Criza politică din România s-a accentuat în aprilie 2026, după ce Partidul Social Democrat a inițiat un eveniment politic denumit „Momentul Adevărului” la Palatul Parlamentului. În cadrul acestui referendum intern, social-democrații și-au exprimat decizia de a retrage sprijinul pentru premierul liberal Ilie Bolojan.
Pe 22 aprilie, președintele României, Nicușor Dan, a susținut o declarație de presă succintă, după consultările cu reprezentanții PSD, PNL, UDMR, USR și minorități naționale desfășurate la Palatul Cotroceni. Chiar înainte ca aceste consultări să se încheie, PSD anunțase retragerea miniștrilor săi din guvernul condus de Ilie Bolojan.
În cele doar trei minute alocate pentru adresarea către public, Nicușor Dan a recunoscut existența crizei politice, precizând că tensiunile din coaliție se agravează de luni de zile. Șeful statului a făcut apel la calm și la soluții constructive, reafirmând parcursul prooccidental al României, respingând o posibilă guvernare cu formațiuni precum AUR, considerate antioccidentale. El a subliniat disponibilitatea partidelor prooccidentale și a minorităților de a colabora pe proiecte esențiale precum OECD, SAFE și PNRR, însă nu a oferit o rezolvare concretă pentru situația de criză.
Simultan, Partidul Național Liberal a răspuns prin vocea premierului și președintelui său, Ilie Bolojan, care a declarat marți la Parlament că PNL a decis să pună capăt coaliției de guvernare cu PSD. Această decizie a fost luată în urma creșterii tensiunilor și ultimatumului impus de social-democrați privind demisia premierului. Bolojan a precizat că decizia de a rupe coaliția fusese avertizată încă de acum o lună, fiind motivată de dorința de a menține stabilitatea guvernamentală.
În fața sediului PNL, premierul Bolojan, înconjurat de lideri liberali, a reafirmat că nu își va prezenta demisia, făcând apel la responsabilitatea față de cetățeni și determinarea de a continua guvernarea în ciuda crizei provocate de PSD. El a condamnat retragerea sprijinului de către social-democrați drept o decizie iresponsabilă, care afectează nu doar persoana sa, ci stabilitatea financiară și politică a României.
Astfel, după aproape două săptămâni de tensiuni și multiple solicitări de dialog, România se confruntă cu o criză politică profundă, fără un răspuns concret și cu perspective incerte privind formarea unui nou guvern stabil.
