La finalul anului 2025, România se confruntă cu o criză majoră în medicina de familie, în special în mediul rural, unde 1.473 de medici ar fi necesari pentru a acoperi nevoile existente. Potrivit datelor furnizate de organizația Salvați Copiii și Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), peste 1.000 de localități rurale au nevoie stringentă de medic de familie, iar deficitul de specialiști se reflectă direct asupra stării de sănătate a populației, inclusiv în creșterea ratei mortalității infantile.
Situația este deosebit de gravă în 335 de localități unde serviciile medicale sunt asigurate doar sporadic prin puncte de lucru temporare, iar în alte 175 de comunități nu există deloc medici de familie. Majoritatea zonelor rurale sunt astfel afectate de lipsa accesului la îngrijire medicală de bază, iar doctorii din zonele urbane sunt insuficienți față de nevoile populației locale raportate la densitatea acesteia.
Datele comparative pe ultimii ani arată o stagnare îngrijorătoare: nivelul localităților fără medici a rămas aproape neschimbat între 2024 și 2025, evidențiind că deficitul este unul structural și dificil de rezolvat prin măsuri pe termen scurt.
În acest context, Gindrovel Dumitra, vicepreședinte al Societății Naționale de Medicina Familiei, solicită elaborarea unui masterplan guvernamental care să stimuleze atragerea tinerilor medici în comunitățile rurale. El subliniază că mediul rural nu trebuie să fie un criteriu discriminatoriu și cere politici publice elaborate pentru a oferi stimulente financiare, deduceri fiscale și investiții serioase în infrastructura medicală rurală.
Obiectivul principal este reducerea decalajelor dintre serviciile medicale urbane și cele rurale, garantând astfel respectarea dreptului constituțional la sănătate pentru toți cetățenii, indiferent de zona în care locuiesc.
Problemele actuale nu se opresc însă la lipsa medicilor: stilul de viață nesănătos și barierele financiare, precum și accesul inegal la servicii medicale, continuă să împiedice îmbunătățirea stării generale de sănătate a populației. Astfel, provocările din sistemul sanitar rural rămân o prioritate pentru sănătatea publică din România.
