Serviciile medicale primare din zonele rurale ale României sunt într-o stare alarmantă, generând un decalaj major față de mediul urban. Deși aproape jumătate dintre români locuiesc la sat, mai puțin de o treime dintre medicii de familie activează în aceste zone, ceea ce înseamnă că un singur medic rural deservește de două ori mai mulți pacienți decât un medic din oraș.
Recent, dr. Gindrovel Dumitra, medic de familie în Sadova și laureat al Galei Doctorului Digital, a atras atenția asupra faptului că fără o strategie națională coerentă, accesul la sănătate va rămâne un privilegiu dependent de zona geografică în care trăiește pacientul.
Un sistem medical rural în dificultate
Conform datelor Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), România are nevoie urgentă de 1.473 de medici de familie pentru a acoperi cerințele populației. În prezent, 175 de localități nu dispun de niciun punct medical permanent, iar 335 beneficiază doar de servicii temporare.
Problemele se accentuează și datorită îmbătrânirii profesiei: doi din cinci medici de familie au peste 60 de ani, iar valul pensionărilor care urmează va agrava criza resursei umane din sănătate. Dr. Gindrovel Dumitra, vicepreședintele Societății Naționale de Medicina Familiei, explică că medicii trimiși acum ani buni în mediul rural se retrag, iar noile generații nu se întorc din cauza constrângerilor familiale și profesionale.
„Măcar medicina de familie trebuie să fie prezentă în rural. Problema nu este neapărat medicul, ci accesul limitat al pacientului la servicii medicale. Este imperativă crearea unui masterplan guvernamental care să abordeze acest dezechilibru”, a declarat dr. Dumitra.
Deficit și inegalitate în sistemul de sănătate
În 2025, dintre peste 3,6 milioane de externări, mai puțin de o treime au fost făcute pe baza trimiterii de la medicul de familie. Mai mult, peste două milioane de pacienți s-au prezentat direct la serviciile de urgență, subliniind dezechilibrul modul în care sunt accesate serviciile medicale.
Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinta CNAS, a confirmat că 1.055 de localități din România încă nu au suficienți medici de familie. „Inechitatea este evidentă. Modele de succes din județe precum Maramureș, Sibiu sau Harghita ar putea fi replicate, dar sprijinul financiar este insuficient. Este nevoie de educație, infrastructură și implicarea autorităților locale pentru a remedia situația,” a subliniat ea.
Exodul medicilor tineri: Franța favorizează medicina rurală
În 2023, medicii de familie reprezentau doar 18% din totalul medicilor din România, sub media Uniunii Europene de 20%. Dr. Dumitra explică de ce mulți tineri medici aleg să profeseze în rural în alte țări europene, în special în Franța și Anglia, unde sunt sprijiniți prin facilități concrete.
„Medicii tineri preferă satele din Franța pentru că acolo, autoritățile locale le oferă gratuit locuință, cabinete dotate corespunzător și reduceri de taxe în primii ani. În România, un medic care merge la țară trebuie să își cumpere și să renoveze singur cabinetul, în plus față de lupta cu birocrația”, a detaliat dr. Dumitra.
Birocrația și restricțiile de prescriere: un obstacol suplimentar
Dr. Sandra Alexiu, prezentă la eveniment, a criticat restricțiile din România privind prescripția medicală, semnalând că mulți medici de familie nu au dreptul să prescrie anumite analize sau medicamente, deși în alte țări gestionarea lor se face în totalitate de către medicii de familie.
De asemenea, ea a atras atenția asupra paradoxului birocratic: „Deși s-a promis debirocratizarea și digitalizarea serviciilor, realitatea este că încă folosim registre tradiționale și sisteme informatice defectuoase, iar procedurile nu au fost simplificate.”
Criza medicilor de familie din mediul rural necesită astfel o abordare complexă care să includă sprijin financiar, măsuri administrative și strategii pe termen lung pentru a asigura acces egal la sănătate în toate zonele țării.
