Războiul dintre Statele Unite, Israel și Iran în regiunea Orientului Mijlociu generează o criză majoră pe piața petrolului și gazelor naturale, care ar putea aduce economiei mondiale pierderi de până la un trilion de dolari. În acest context, companiile petroliere mari înregistrează câștiguri record, profitând de creșterea puternică a prețurilor la combustibili.
Costurile economice globale provocate de conflictul din Orientul Mijlociu accentuează inegalitățile sociale, sărăcia și foametea, în condițiile în care societățile depind în continuare de resursele fosile. Conform unui raport analizat de organizația de mediu 350.org, bazat pe date ale Fondului Monetar Internațional, chiar dacă traficul din strâmtoarea Ormuz va reveni curând la normal, impactul economic generat de prețurile ridicate la petrol și gaze ar putea ajunge în jurul a 600 de miliarde de dolari. Dacă aprovizionarea va fi continuu perturbată, pierderile ar putea depăși pragul unui trilion de dolari.
Estimările sunt considerate conservatoare, deoarece nu includ efectele secundare ale crizei, precum inflația accentuată, costurile mai mari pentru îngrășăminte și alimente, scăderea activității economice și creșterea șomajului. Într-un interviu pentru Libertatea, expertul Alexandru Brușten de la Wood subliniază că deblocările maritime, sancțiunile sau atacurile asupra infrastructurii energetice pot provoca rapid șocuri la nivelul prețurilor, inflației și costurilor logistice la nivel global.
Pe de altă parte, marile companii petroliere, în special cele din afara regiunii Golfului, înregistrează profituri extraordinare. Un exemplu recent îl reprezintă BP, care a raportat dublarea câștigului său în primul trimestru al anului 2026, grație creșterii prețurilor combustibililor determinată de tensiunile din Orientul Mijlociu.
Anne Jellema, directorul executiv al 350.org, afirmă că aceste companii vor declara în curând profituri astronomice, rezultate în mare parte de pe urma unui război care a provocat numeroase victime și sărăcit milioane de oameni. Chiar dacă strâmtoarea Ormuz se va redeschide, fluxul de bani către companiile petroliere va continua să crească, în detrimentul consumatorilor care se confruntă cu dificultăți în a-și asigura nevoile de bază precum combustibilul, electricitatea și alimentele.
În paralel, Emiratele Arabe Unite au anunțat oficial că se vor retrage din Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) începând cu data de 1 mai, decizie motivată de dorința de a-și urma propria strategie energetică și economică pe termen lung, cu accent pe dezvoltarea producției interne de energie și accelerarea investițiilor.
Potrivit experților, această mișcare poate avea un impact semnificativ asupra echilibrului pieței petroliere globale, deoarece ar putea încuraja și alte state producătoare să prioritizeze interesele naționale în fața celor ale cartelului, slăbind astfel influența OPEC într-un sector energetic în continuă transformare.
În contextul geopolitic actual, marii beneficiari ai creșterii prețurilor sunt țările producătoare de energie din afara zonei de conflict, precum Norvegia, Canada și în special Rusia, care profită de cererea globală pentru surse alternative de hidrocarburi. Rusia a obținut deja venituri considerabile din exporturile către India. În contrast, principalele țări afectate negativ sunt Statele Unite, Marea Britanie și majoritatea țărilor europene, care se confruntă cu inflație ridicată și riscuri importante de recesiune economică.
