Seceta prelungită a dus la scăderea drastică a nivelului Dunării, provocând dificultăți serioase în funcționarea centralelor nucleare și hidrocentrale din Europa de Est. Nivelurile apei sunt la minimul ultimilor 23 de ani, ceea ce impune măsuri urgente ale autorităților pentru protejarea sistemelor de răcire esențiale ale instalațiilor energetice.
Bulgaria în fața opririi temporare a centralelor nucleare de la Kozlodui
Ministrul bulgar al energiei, Iva Petrova, a alertat asupra riscului închiderii temporare a celor două reactoare nucleare de 1.000 MW fiecare de la centrala Kozlodui din cauza debitului insuficient al Dunării. Lipsa apei afectează direct sistemele de răcire, esențiale pentru funcționarea în siguranță a unităților.
O eventuală oprire a centralelor de la Kozlodui ar coincide cu suspendarea temporară a unităților de la Cernavodă din România, care va fi nevoită să importe o cantitate mare de energie din Bulgaria. În ultimii ani, Bulgaria s-a afirmat ca “Bateria Balcanilor” datorită capacităților extinse de stocare și tranzacționare a energiei, însă problemele generate de secetă îi pot limita semnificativ acest avantaj.
Reducerea producției nucleare la Paks, Ungaria
Și Ungaria resimte efectele negative ale nivelului scăzut al fluviului Dunărea. Centrala nucleară Paks, care furnizează aproape jumătate din energia consumată la nivel național, a redus producția la 60% din capacitatea nominală. Un dintre cele patru reactoare a fost oprit complet, iar altul funcționează la putere redusă, provocând presiuni suplimentare pe piața regională a energiei.
Impactul asupra hidrocentralelor și termocentralelor din Serbia
Seceta afectează în mod direct și Serbia, unde funcționarea hidrocentralelor Djerdap 1 și Djerdap 2 (cunoscuți în România ca Porțile de Fier I și II) a fost redusă considerabil. În plus, centralele termice, inclusiv cea de la Kostolac, întâmpină dificultăți cauzate de problemele sistemelor de răcire.
Ministrul sârb al energiei, Djedovic Handanovic, a subliniat că autoritățile din regiune mențin o colaborare strânsă pentru a gestiona această situație fără precedent. Printr-o comunicare constantă cu statele riverane, se urmărește coordonarea deciziilor privind producția și echilibrarea sistemelor energetice pentru a preveni riscurile majore la nivel regional.
În concluzie, nivelurile extrem de scăzute ale Dunării provoacă o criză energetică complexă în sud-estul Europei. Impactul afectează atât componenta nucleară, cât și hidro și termică a infrastructurii energetice, fiind nevoie urgentă de măsuri concertate pentru asigurarea securității energetice a regiunii.
