Piața muncii din România traversează o criză profundă legată de burnout-ul angajaților, fenomen care devine tot mai vizibil pe fondul presiunii crescute pentru performanță și deteriorării stării de bine la locul de muncă. Deși organizațiile declară în mod oficial că pun oamenii pe primul loc, realitatea din birouri contrazice această abordare.
Dan Moraru, Country Lead Wellhub România – platforma globală dedicată stării de bine în companii, care include și rețeaua locală Seven Card – a oferit o analiză detaliată cu privire la dimensiunea actuală a acestei probleme. Conform datelor prezentate, peste 80% dintre angajații români au experimentat cel puțin un simptom asociat burnout-ului.
De la „People First” la „Performance First”: o discrepanță îngrijorătoare
Specialistul subliniază un decalaj semnificativ între așteptările angajaților și realitatea percepută. Un procent covârșitor – 96% dintre angajați – consideră că angajatorul are o responsabilitate clară în menținerea stării lor de bine. Pe de altă parte, doar 62% dintre lideri recunosc această responsabilitate, ceea ce indică o diferență de aproape 40% între percepții.
„Companiile afirmă cu sinceritate că capitalul uman este cel mai important, însă, sub presiunea rezultatelor economice, ceea ce se observă în practică este o orientare spre performanță înainte de oamenii care o realizează. Această discrepanță erodează profund încrederea angajaților”, avertizează Dan Moraru.
Beneficiile extrasalariale evoluează: somnul, nutriția și sănătatea mentală devin priorități
În trecut, beneficiile oferite angajaților se limitau adesea la abonamente la săli de sport. Astăzi însă, nevoile acestora au evoluat, iar companiile trebuie să adopte o abordare integrată de wellbeing corporativ. Pe lângă activitatea fizică, tot mai multe organizații investesc în îmbunătățirea calității somnului, nutriției echilibrate și sănătății mentale – elemente pe care angajații le percep ca vitale pentru refacerea energiei și susținerea productivității pe termen lung.
Aceste noi componente, care includ programe de mindfulness, terapie și nutriție personalizată, reprezintă acum aproximativ 30% din utilizarea platformelor de beneficii, dar se estimează că în viitor vor egala, în proporție, partea dedicată activității fizice.
România recuperează decalajul față de Europa, în ciuda obstacolelor fiscale
Deși cultura stării de bine în mediul corporativ este încă în dezvoltare, România înregistrează o creștere rapidă comparativ cu alte țări din Europa Centrală și de Vest. Se estimează că în aproximativ un deceniu decalajul se va închide complet. Această evoluție e condusă însă în principal de inițiativele private și de conștientizarea angajaților, neavând o susținere consistentă din partea autorităților.
Dan Moraru atrage atenția că politicile fiscale recente au îngreunat accesul la servicii de fitness și wellbeing prin majorarea TVA-ului de la 5% la 21% și reducerea semnificativă a plafonului de deductibilitate fiscală, astfel afectând finanțarea acestor beneficii.
„În ciuda acestor bariere, sectorul wellness în companii crește anual cu 20-25%. Interesul pentru astfel de programe a depășit cercurile tradiționale – IT, consultanță, financiar – fiind adoptat acum și în industrii precum retailul sau producția, unde înainte acest concept era mai puțin răspândit”, concluzionează expertul Wellhub.
