Zona rurală a României se confruntă cu o lipsă accentuată a serviciilor de asistență medicală primară, în condițiile în care aproape jumătate din populație locuiește la sat, dar medicii de familie care activează aici reprezintă mai puțin de o treime din totalul practicanților. Astfel, fiecare medic din mediul rural trebuie să asigure îngrijire unui număr de pacienți de peste două ori mai mare decât colegii săi din orașe.
Dr. Gindrovel Dumitra, un reputat medic de familie din Sadova și recent premiat la Gala Doctorului Digital, atrage atenția asupra necesității unei strategii naționale coerente pentru a garanta dreptul la sănătate indiferent de zona geografică. Fără un astfel de plan, accesul echitabil la servicii medicale rămâne o iluzie.
Probleme majore în sistemul de sănătate rural
Potrivit datelor Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), România are nevoie urgentă de încă 1.473 de medici de familie pentru acoperirea completă a cererii populației. Mai mult, 175 de localități nu dispun de niciun cabinet medical, iar 335 de sate sunt deservite doar ocazional.
O altă problemă gravă o reprezintă îmbătrânirea medicilor de familie - doi din cinci au peste 60 de ani, iar pensionările iminente riscă să accentueze și mai mult deficitul. Dr. Dumitra, vicepreședinte al Societății Naționale de Medicina Familiei, explică faptul că generațiile de medici care au fost repartizate cu dificultate în mediul rural se retrag, iar înlocuirea lor este îngreunată de factori precum ancorele familiale și lipsa susținerii profesionale.
„Medicii de familie trebuie să fie prezenți în continuare în mediul rural, însă principala problemă este lipsa accesului suficient a pacienților la serviciile medicale. Este imperativ să existe un masterplan guvernamental care să abordeze această situație”, declară dr. Dumitra.
Impactul asupra accesului pacienților și intervențiile necesare
În 2025, din peste 3,6 milioane de spitalizări, doar o treime a fost inițiată cu trimitere de la medicul de familie, în timp ce mai mult de două milioane de cazuri au ajuns direct la serviciile de urgență, evidențiind dificultățile sistemului de a oferi consultații primare eficiente.
Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședintele CNAS, subliniază inechitățile persistente, arătând că peste o mie de localități se confruntă cu lipsa medicilor de familie. Aceasta recomandă preluarea unor modele bune de organizare din județe precum Maramureș, Sibiu, Harghita sau Dolj, dar evidențiază că sprijinul financiar trebuie completat de investiții în educație, infrastructură și implicarea autorităților locale.
Exodul tinerilor medici și diferențele față de alte țări europene
Proporția medicilor de familie din România este sub media Uniunii Europene, reprezentând 18% din totalul doctorilor în 2023, față de 20% în UE. Dr. Dumitra explică migrația tinerilor medici către țări precum Franța sau Anglia, unde primarii oferă sprijin concret: locuințe, cabinete medicale echipate și facilități fiscale în primii ani de activitate.
În contrast, tinerii medici din România se confruntă cu costuri ridicate pentru achiziționarea și amenajarea cabinetului, precum și cu un sistem birocratic anevoios, ceea ce descurajează continuarea activității în mediul rural.
Restricții și birocrație care complică activitatea medicilor de familie
La Gala Doctorului Digital, dr. Sandra Alexiu a criticat restricțiile privind prescrierea medicamentelor și efectuarea analizelor în România, menționând că multe dintre aceste acte medicale sunt realizate în alte țări de către medici de familie fără asemenea limitări.
Mai mult, deși există eforturi de digitalizare în sistemul sanitar, realitatea este încă dominată de birocrație, cu registre fizice și procese informatice ineficiente. „Deși s-au introdus softuri și au fost adăugate noi date, nu s-au eliminat obligațiile administrative care complică activitatea medicilor”, a precizat dr. Alexiu.
