Un editorial recent publicat în prestigioasa publicație germană Frankfurter Allgemeine pune sub lupa critică modul în care PSD și liderul său, Sorin Grindeanu, își exercită influența în politica românească, acuzându-i de corupție și dezbinare.
Ziarul german se întreabă cum de Partidul Social Democrat, tracasat de acuzații grave de corupție, reușește să câștige alegerile în mod repetat în România. Potrivit analizei, succesul PSD este legat de controlul consolidat asupra administrației locale, care îi permite distribuirea de resurse și favoruri către susținători.
Editorialul subliniază și faptul că eliminarea premierului Ilie Bolojan, reprezentant al Partidului Național Liberal și cunoscut pentru politicile anticorupție, a fost orchestrată printr-o alianță neobișnuită între PSD și partidul naționalist de extremă dreapta AUR. Deși aceste formațiuni sunt ideologic diferite — PSD fiind un partid de centru-stânga iar AUR un partid naționalist radical — ele au găsit un punct comun în dorința de a menține sistemul actual.
Originea și mecanismele puterii PSD
Conform istoricului Oliver Jens Schmitt, specialist în Europa de Sud-Est, PSD a moștenit infrastructura aparatului comunist după 1989, ceea ce i-a conferit un avantaj major în consolidarea puterii, mai ales în mediul rural și în provincii. Partidul este descris ca „partidul primarilor”, având o rețea extinsă de lideri locali și baroni care controlează accesul la fonduri și contracte publice.
Acest sistem clientelar se bazează pe distribuirea de resurse, beneficii electorale și chiar cadouri minore, în schimbul loialității politice. O pierdere a puterii ar însemna, prin urmare, amenințarea integrității acestui mecanism și a avantajelor pe care îl oferă membrilor săi.
Naționalismul și atitudinea anti-occidentală a PSD
Dincolo de aspectele economice, editorialul evidențiază o orientare naționalist-populistă pronunțată în rândul membrilor PSD, mulți împărtășind idei similare cu cele ale partidului AUR. Atitudinea anti-occidentală este adesea prezentă în discursurile acestora, în timp ce discursul proeuropean este mai degrabă instrumental, legat de accesul la fondurile europene.
Dependența de fondurile europene și schimbările electorale
De la aderarea României la Uniunea Europeană în 2007, milardele de euro primite pentru subvenții au întărit aparatul clientelar al PSD. Cu toate acestea, legea demografică și migrația electoratului spre alte formațiuni, în special către AUR, reprezintă o provocare din ce în ce mai mare pentru partid. Numărul susținătorilor PSD a scăzut semnificativ în ultimii ani, de la peste 3 milioane în 2016 la aproximativ 2 milioane în 2024.
Acest fenomen indică o schimbare a peisajului politic românesc, unde PSD trebuie să găsească noi strategii pentru a-și menține poziția dominantă în fața unor competitori anti-sistem și naționalist-populiști.
