Gazetarul Cristian Tudor Popescu a analizat motivele pentru care Nicușor Dan întârzie desemnarea unui nou premier, la trei săptămâni după căderea Guvernului condus de Ilie Bolojan. CTP consideră că primarul Capitalei prioritizează acumularea unui capital electoral pe termen lung, vizând alegerile prezidențiale din 2030.
Potrivit jurnalistului, Nicușor Dan încearcă să atragă electoratul social-democrat, mizând pe creșterea nivelului de încredere în propria persoană printre votanții PSD, așa cum indică un sondaj recent realizat de INSCOP. „Mulți dintre susținătorii săi nu înțeleg natura strategiei, dar sondajul arată nu doar nemulțumirea unor cetățeni față de el, ci și o creștere a încrederii din partea alegătorilor PSD. Prezidențialele din 2030 par să fie adevăratul său obiectiv, nu reformele sau susținerea guvernului Bolojan”, a explicat CTP pe Facebook.
Mai mult, Nicolașor Dan încearcă să câștige sprijin electoral și de la AUR, lucru evidențiat de lipsa unor reacții față de inițiativele legislative sprijinite de acest partid, cum este obligația ONG-urilor de a publica lista donatorilor. Cristian Tudor Popescu pune în context această lege, indicând legătura partidelor PSD și AUR cu un discurs antieuropen, în care ONG-urile sunt prezentate ca fiind controlate de interese străine, ceea ce ar putea prefigura o eventuală guvernare comună între aceste formațiuni.
În ceea ce privește negocierile politice pentru formarea noului Executiv, CTP subliniază că Nicușor Dan evită o poziționare clară între taberele proeuropene și antieuropene, amânând astfel instalarea unui guvern cu puteri depline. Această reținere îi servește în păstrarea unui electorat diversificat, deoarece un guvern stabil și clar orientat îl va forța să aleagă o direcție politică concretă, limitându-i șansele electorale.
Jurnalistul remarcă faptul că președintele Nicușor Dan excludă alegerile anticipate pentru a nu forța o decizie politică radicală care să dezbine electoratul pe criterii europene. Astfel, amânarea desemnării unui premier și menținerea unei stări politice neclare par să fie deliberate.
Criza politică a început pe 20 aprilie, când PSD și-a retras sprijinul pentru premierul Ilie Bolojan, iar pe 23 aprilie miniștrii PSD și-au dat demisia. Moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut în Parlament pe 5 mai, ducând la căderea Guvernului după 11 luni de mandat. Ulterior, PNL a anunțat că va trece în opoziție.
Consultările pentru desemnarea unui nou premier au început pe 18 mai la Palatul Cotroceni, cu participarea principalelor partide: PSD, PNL, USR, UDMR și AUR. Inițial, Nicușor Dan a sugerat că un premier tehnocrat ar fi o opțiune, dar a subliniat că va continua negocierile până la găsirea unei majorități solide și prooccidentale.
În prezent, PNL și USR au decis să unifice forțele împotriva PSD, iar liderul PSD, Sorin Grindeanu, a exprimat disponibilitatea de a contribui la formarea unui guvern. Totuși, fără o poziționare clară a președintelui, situația rămâne incertă.
