Cristi Gram, chitarist, vocalist și compozitor al trupei Phoenix, este un pilon important în conservarea și continuarea legendei acestei formații emblematice, înființate în 1962 de către Nicu Covaci. În cadrul unui interviu oferit publicației Libertatea, Gram a împărtășit amintiri despre fondatorul trupei și a vorbit despre transformările aduse procesului creativ după dispariția acestuia.
Născut în 1973 la Petroșani, Cristi Gram a început să cânte la chitară încă de la 13 ani și a impresionat publicul încă de la primele sale apariții, câștigând de două ori consecutiv premiul pentru cel mai bun chitarist la Festivalul Național „Cântarea României”. Cariera sa s-a consolidat în anii 2000, când, după o perioadă petrecută în trupa Talisman, a fost invitat de Nicu Covaci să se alăture Phoenix în 2004.
De-a lungul anilor, Cristi Gram a făcut parte din mai multe generații ale trupei, având ocazia să cânte alături de nume legendare precum Ovidiu Lipan Țândărică, Mircea Baniciu sau Josef Kappl. După o pauză petrecută în supergrupul Pasărea Rock, înființat de foști membri Phoenix, a revenit în vara anului 2015, continuând să însuflețească spiritul trupei.
Responsabilitatea de a duce mai departe tradiția Phoenix după moartea lui Nicu Covaci, survenită în august 2024, este pentru Cristi Gram o provocare considerabilă. „Este nevoie de mult curaj, însă reacțiile pozitive ale publicului și energia de la concerte ne oferă puterea de a merge mai departe”, a declarat el.
Opera rock „Nemuritorul”, o creație dedicată lui Nicu Covaci
În primăvara anului 2024, în vremea în care Nicu Covaci era încă internat în spital, Cristi Gram a început lucrul la o operă rock intitulată „Nemuritorul”. Această lucrare reprezintă un omagiu adus fondatorului Phoenix și o expresie a dorinței de a-i înălța memoria. „Am realizat că Nicu va rămâne nemuritor prin tot ce a lăsat în urmă. Am vrut să creez ceva monumental, mai mult decât un simplu cântec”, a explicat Gram.
Conceptul operei rock merge mult mai departe decât referințele muzicale anterioare făcute de trupă. Povestea păsării Phoenix, simbolul renașterii din propria cenușă, a fost o temă abordată superficial de-a lungul timpului, însă Gram își propune să o dezvolte în profunzime, reflectând spiritul și originile formației.
Discografia Phoenix este încărcată de albume cu semnificație istorică pentru muzica românească, de la „Vremuri” (1968) și „Floarea stîncilor” (1969), la „Cantofabule” (1975) și lucrări lansate după revenirea trupei în România, ca „Baba Novak” (2005) sau „Vino, Țepeș!” (2014). În acest context, „Nemuritorul” se înscrie ca o nouă bornă a evoluției artistice a trupei.
