România se confruntă cu o situație provocatoare pe piața energetică, odată cu oprirea simultană a celor două reactoare nucleare de la Cernavodă, în plin vârf de consum. Această situație a generat o dependență crescută a țării noastre de importurile de energie electrică din statele vecine.
În acest moment, consumul național a atins nivelul de 6.548 MW, reflectând creșterea cererii specifice orelor de seară. Totuși, producția internă acoperă doar 70,8% din această cerere, cu o valoare de 4.638 MW. Aceasta reprezintă o scădere semnificativă a producției autohtone, cu peste 1.500 MW mai puțin față de ziua precedentă, conform datelor publicate de monitorenergie.ro.
În seara anterioară, consumul maxim înregistrat a fost de aproximativ 7.000 MW, cu 300 MW sub previziunile Dispeceratului Energetic Național. Pentru a echilibra sistemul energetic și a preveni riscul de pene de curent, România importa în prezent 1.910 MW, cu o creștere de peste 1.200 MW față de ziua precedentă, ceea ce înseamnă că aproape 30% din energia consumată provine din surse externe. Importurile vin prin conexiuni cu Bulgaria, Serbia, Ungaria, Republica Moldova și Ucraina.
Principalul motiv al acestei situații este oprirea ambelor reactoare nucleare de la Cernavodă, aflate în revizii planificate, care au redus producția atomoelectrică la zero, eliminând astfel o sursă vitală de energie.
În absența producției nucleare, hidrocentralele preiau cea mai importantă parte a încărcării, furnizând 1.531 MW, adică 33% din totalul energiei produse intern. Pe locul doi se situează centralele pe gaze și alte combustibili lichizi cu 1.325 MW (28,6%), iar termocentralele pe cărbune asigură 794 MW (17,1%).
Parcul eolian contribuie cu 449 MW (9,7%), în timp ce sistemele de stocare și bateriile furnizează un procent surprinzător de 9,3% (431 MW). Datorită orei fără soare puternic, panourile fotovoltaice au o producție redusă de 48 MW (1%), iar biomasa s-a situat la 56 MW (1,2%).
Sistemul energetic se menține sub presiune pe intervalul orelor de vârf, depinzând în mare măsură de importuri, până la repornirea capacităților nucleare de la Cernavodă.
Estimările pentru vârful de consum din această seară indică o importare de până la 2.300 MW, o cifră record ce depășește o treime din necesarul național, în condițiile în care capacitatea totală de import se ridică la 4.000 MW.
Ca urmare a situației, Sistemul Energetic Național a pus în funcțiune de urgență Grupul Rovinari 4 pe cărbune, cu o capacitate de 330 MW, și a activat minim 300 MW din resursele Hidroelectrica. De asemenea, România a anunțat Comisia Europeană că nu va închide la 31 august anumite grupuri energetice pe cărbune, menținând astfel capacități esențiale pentru securitatea energetică.
Deși producția eoliană a variat semnificativ, de la 55 MW în seara precedentă la aproape 1.600 MW miercuri la prânz, dependența de importuri, în special din Bulgaria, și creșterea consumului de cărbune rămân măsurile rapide de evitare a întreruperilor majore de furnizare.
În context, fostul ministru al Energiei subliniază că afirmațiile privind un posibil blackout sunt exagerate și nefondate, concluzionând că România nu se află într-o stare de alertă critică. Totodată, el atrage atenția asupra unor decizii politice anterioare care au contribuit la dificultățile actuale în sectorul energetic.
