În România anului 2026, prevenția medicală este mai degrabă un privilegiu decât o normalitate pentru majoritatea populației, fiind adesea prea scumpă pentru a fi accesibilă tuturor. Un adult care dorește să-și monitorizeze starea de sănătate prin investigații regulate trebuie să scoată din buzunar între 1.900 și aproape 6.000 de lei pe an, o sumă echivalentă cu unul sau chiar două salarii medii lunare ale multor români.
Conform unei analize realizate de clinica CEC Medical, costurile prevenției sunt influențate de vârstă și sex. Femeile suportă o povară financiară mai mare datorită investigațiilor suplimentare necesare, precum mamografiile. Pachetul minim recomandat de medicii de familie cuprinde analize uzuale cum ar fi hemoleucograma completă, glicemia, profilul lipidic, transaminazele hepatice, creatinina, VSH-ul și sumarul de urină. Acestea costă între 180 și 280 de lei în clinicile private mari din București sau alte orașe importante.
La aceste analize se adaugă teste precum TSH (indicator al funcției tiroidiene), vitamina D, iar după vârsta de 40 de ani sunt necesare investigații suplimentare precum EKG-ul și ecografia abdominală. În ciuda existenței asigurărilor medicale, mulți pacienți sunt nevoiți să plătească aceste servicii din propriul buzunar, deoarece accesul la investigații decontate este sever limitat. Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC), atrage atenția asupra acestui aspect, subliniind că sănătatea are un cost ridicat și că plățile directe devin inevitabile.
Statisticile oficiale reflectă această realitate dificilă: România alocă doar aproximativ 24 de euro pe locuitor pentru prevenție, mult sub media europeană. Cheltuielile totale pe sănătate sunt de asemenea reduse, în jur de 1.800 euro pe cap de locuitor față de 3.600 euro în UE. Ca urmare, țara noastră se situează printre primele în Europa la cazurile de diagnostic tardiv și mortalitatea din boli care ar putea fi tratate eficient în stadii incipiente, explică medicul dr. Narcisa Calotă, fondatoare a clinicii CEC Medical.
Una dintre principalele bariere în accesarea serviciilor preventive o reprezintă dificultățile birocratice legate de decontările CNAS. Dr. Daciana Toma, vicepreședinte al Sindicatului Național al Medicilor de Familie și laureată a Galei Doctorului Digital 2026, semnalează că, deși există posibilitatea teoretică de decontare a analizelor “peste plafon”, găsirea unor furnizori în contract cu Casa de Asigurări pentru ecografii mamare sau mamografii este aproape imposibilă. Mamografiile cu tomosinteză, o tehnologie esențială pentru detectarea tumorilor foarte mici, sunt decontate doar în regim de internare de zi, iar investigațiile DEXA preventive aproape inexistent decontate în sistem.
Declarația medicului pune în lumină „dansul birocratic” cu care se confruntă pacienții și medicii de familie, creând astfel o barieră semnificativă în prevenția bolilor grave.
Mai mult, președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune, Rozalina Lăpădatu, explică că femeile întâmpină costuri mai mari pentru prevenție din cauza nevoilor specifice, cum ar fi monitorizarea afecțiunilor endocrine sau efectuarea mamografiilor, care sunt mai scumpe decât testele analogice pentru bărbați, cum ar fi PSA. De asemenea, există o diferență clară între mamografiile 2D decontate de stat și tehnologia 3D cu tomosinteză, pentru care pacienții trebuie să plătească integral.
Chiar dacă bugetul alocat prevenției în sănătate a crescut cu 33% în 2026, ajungând la 1,2 miliarde de lei, în practică accesul real la investigațiile decontate este limitat, iar pacienții continuă să suporte costuri importante pentru servicii esențiale.
