Sistemul public de sănătate din România gestionează anual peste 11.000 de pacienţi victime ale accidentelor rutiere, aceştia însumând mai mult de 85.000 de zile de spitalizare continuă. Conform legii, aceste cheltuieli medicale ar trebui să fie suportate de către autorii accidentelor şi asigurătorii RCA, nu de Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate. În practică însă, sumele recuperate de spitale rămân mult mai mici decât costurile reale generate de tratamentul victimelor, ceea ce înseamnă un impact financiar ascuns asupra bugetului public.
O problemă rar abordată în dezbaterea publică
În discuţiile despre accidentele rutiere se pune de obicei accent pe numărul de victime sau pe costurile poliţelor RCA, însă rar se analizează valoarea facturilor medicale. O victimă gravă de accident rutier necesită tratamente complexe şi costisitoare: de la urgente şi terapie intensivă, la intervenţii chirurgicale şi recuperare de lungă durată, inclusiv protezare. Datele Institutului Naţional de Sănătate Publică pentru anul 2024 arată că 11.221 de pacienţi au beneficiat de internare continuă în urma accidentelor de transport terestru, totalizând 12.129 de spitalizări şi 85.858 de zile de tratament. În 2023, aceste cifre au fost chiar mai mari, cu aproape 88.000 de zile de spitalizare.
Costurile asociate pot depăşi cu mult un milion de lei pentru un singur pacient grav afectat, mai ales când este nevoie de intervenţii repetate şi recuperare pe termen lung, inclusiv pentru persoanele tinere cu dizabilităţi permanente.
Reguli legale ignorate în practică
Conform articolului 320 din Legea 95/2006 privind reforma în sănătate, cheltuielile generate de accidente rutiere ar trebui să fie recuperate de la persoanele responsabile şi de asigurători, nu din fondurile publice ale sistemului sanitar. Spitalele au dreptul să se subrogheze în drepturile caselor de asigurări sociale şi să recupereze aceste cheltuieli direct de la asigurătorul RCA, fără a afecta victima. Singura excepţie este cazul când autorul accidentului nu este identificat.
Discrepanțe mari între costuri și rambursări
Cu toate acestea, datele Autorităţii de Supraveghere Financiară indică sume modeste plătite pentru serviciile medicale rezultate din accidente rutiere: aproximativ 21,3 milioane de lei în 2021, scăzând la 12,8 milioane în 2022 şi revenind la circa 18 milioane în 2023. Din acestea, doar între 6,7 şi 10,4 milioane de lei au ajuns efectiv la spitale anual. Comparativ cu cele peste 85.000 de zile de spitalizare, discrepanţa este evidentă. Acest dezechilibru indică faptul că recuperarea financiară de la asigurători este clar subdimensionată faţă de costul real al tratamentului victimelor traficului rutier.
Este important de subliniat că aceste sume sunt distincte de despăgubirile acordate de instanţe pentru vătămări corporale şi decese, care au fost mult mai mari – de exemplu, 505 milioane de lei în 2021 – şi destinate direct victimelor şi familiilor lor. Costurile medicale propriu-zise, care ar putea uşura presiunea asupra bugetului de sănătate, rămân însă surprinzător de mici în statistici.
Acest fenomen ascunde o problemă majoră privind finanţarea tratamentului victimelor accidentelor rutiere şi evidenţiază necesitatea aplicării stricte a legii şi a unor mecanisme eficiente de recuperare a costurilor medicale.
