Noile standarde naționale de evaluare pentru disciplina Religie impun elevilor să demonstreze implicare activă în viața bisericească pentru a obține note mari. Astfel, la clasele primare, elevii nu vor mai fi evaluați doar prin mijloace simple, cum ar fi desenarea simbolurilor religioase, ci trebuie să participe la slujbe, să meargă la biserică și să-și formeze experiențe religioase personale.
Aceste condiții sunt stipulate clar, în special pentru elevii de clasa întâi, care trebuie să descrie elementele specifice bisericii în baza participării la servicii religioase. Pe măsură ce elevii avansează, cerințele cresc: pentru clasa a II-a li se cere să explice, prin exemple personale, cum îl poartă pe Dumnezeu în gând și suflet.
Profesorul de filozofie Emil Moise, cunoscut după ce a obținut în instanță recunoașterea că predarea Religiei în școli este ilegală, critică dur aceste standarde. El susține că obligarea elevilor să meargă la biserică și să demonstreze practicarea credinței constituie o încălcare a legii și o infracțiune comisă prin implicarea statului și a școlilor.
Pe lângă această obligație, Moise evidențiază caracterul discriminatoriu al evaluării bazate pe experiențele religioase din familie sau comunitate. „Nu toți elevii au acces la aceste experiențe, iar notarea pe baza lor este nedreaptă. Profesorii ar trebui să evalueze cunoștințele dobândite în școală, nu comportamentul religios în afara orelor,” explică el.
Mai mult, profesorul atrage atenția asupra imposibilității de a verifica autenticitatea declarațiilor elevilor referitoare la trăirile lor religioase. Aceasta pune în pericol corectitudinea evaluării, stimulând, în schimb, falsificarea unor scenarii doar pentru a obține note mai bune.
El avertizează că elevii care nu trăiesc în medii religioase vor fi tentați să inventeze astfel de situații, ceea ce transformă criteriile de evaluare într-un „îndemn la a spune lucruri neconforme cu realitatea”.
Profesorul menționează și existența unei „portițe” legate de asumarea părinților care ar putea influența modul în care elevii participă la activități religioase, însă subliniază că această justificare nu diminuează caracterul ilegal și discriminator al noilor standarde.
