O experiență neobișnuită a avut-o o tânără din București, care a fost supusă unui test cu detectorul de minciuni în cadrul procesului de recrutare pentru un post în marketing, potrivit relatărilor sale și informațiilor publicate de Observator News.
Andreea a povestit că, încă de la primul interviu, i s-a comunicat că angajarea va include un test poligraf, deși participarea nu era obligatorie, ci un pas important pentru a putea avansa în selecție. „Mi s-a spus din primul interviu că la final va fi și un test poligraf. De la început mi s-a spus că nu mă obligă să fac acest test, dar e un pas în procesul de recrutare și, dacă vreau să merg mai departe pentru a obține acest job, trebuie să fac acest lucru”, a declarat ea.
Testul de poligraf a cuprins și întrebări sensibile legate de viața personală și posibile aspecte controversate, nu doar cele profesionale. Andreea a fost întrebată dacă a divulgat informații confidențiale ale companiei sau dacă a consumat substanțe interzise în ultimii cinci ani.
După experiența sa, tânăra a decis să depășească tăcerea și să împărtășească public povestea, iar postarea sa pe TikTok a devenit virală, atrăgând numeroase reacții și discuții.
Această situație a generat dezbateri privind legalitatea și moralitatea folosirii detectorului de minciuni în procesul de angajare. Avocatul Costel Gîlcă a explicat că utilizarea unui astfel de test contravine legislației: „Este o intruziune nepermisă în viața privată a salariatului și încalcă mai multe dispoziții legale. Tu, ca angajator, nu ai voie să intervii în viața privată a salariatului și să-i impui un detector de minciuni. Simpla solicitare ar trebui să fie sancționată de către Inspecția Muncii cu amenzi destul de consistente.”
Specialiștii în resurse umane confirmă că această metodă este învechită, iar în prezent companiile preferă alternative moderne, precum testele comportamentale și verificarea referințelor profesionale. Oana Botolan a menționat pentru Observator News: „În recrutare nu se folosește în momentul de față această practică. Se folosesc instrumente moderne, cum ar fi testarea comportamentală în cadrul interviurilor structurate sau verificarea referințelor tehnice de la locurile de muncă anterioare.”
La o săptămână după test, Andreea a fost informată că nu a fost acceptată pentru postul dorit. Ea susține că nu este singura care a trecut prin această situație, mai multe persoane contactând-o pentru a-și relata experiențele similare și rezultatele considerate eronate ale testelor poligraf.
Deși contestată, această practică continuă să fie utilizată de unele firme, în ciuda atenționărilor legale privind dreptul la viață privată garantat de Constituție și riscul de sancțiuni pentru angajatori.
