Relația dintre PNL și USR se confruntă cu o nouă sursă de tensiune, generată de două proiecte de lege sensibile referitoare la serviciile secrete. Această temă este foarte importantă pentru ambele partide, având în vedere așteptările și exigențele propriului electorat.
Proiectele, asumate de trei parlamentari USR — Diana Stoica, Emanuel Ungureanu și Marius Miftode — au stagnat aproape doi ani în comisiile de la Senat. Nu doar conținutul lor ridică semne de întrebare, ci în mod special categoriile de persoane vizate și momentul aplicării noilor reguli.
Inițiativele au fost înăbușite în special în Comisia de Apărare a Senatului, condusă de Nicoleta Pauliuc, membră a unui curent critic față de Ludovic Orban și echipa sa, dar și în alte foruri parlamentare relevante, inclusiv comisiile care supraveghează și verifică activitatea Serviciului Român de Informații (SRI) și cele juridice.
Primul proiect introduce o interdicție de 20 de ani pentru angajații civili și militari ai SRI privind desfășurarea de activități de consultanță sau asistență, direct sau prin intermediul unor firme ori ONG-uri, după încetarea activității în instituție.
Surse parlamentare descriu această propunere drept discriminatorie, deoarece vizează exclusiv SRI, ignorând alte servicii relevante precum SIE, SPP sau Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI). Criticile se referă și la faptul că interdicția ar afecta persoane deja supuse unor restricții similare, ceea ce ar crea un tratament inegal.
Existența unor afaceri private în care sunt implicați foști rezerviști relevă un posibil avantaj pentru anumite grupuri, de aceea se vorbește despre o lege făcută „cu dedicație”. Emanuel Ungureanu a anunțat intenția de a propune extinderea interdicției și pentru celelalte servicii secrete, însă PNL insistă ca această temă să fie amânată până la clarificarea situației guvernamentale.
Pe de altă parte, o voce din PSD avertizează că va face publică apropierea USR de „regimul Kovesi-Coldea”, ceea ce aduce un plus de tensiune pe această temă sensibilă.
Limitarea mandatelor șefilor serviciilor secrete
Cel de-al doilea proiect vizează stabilirea unui plafon de două mandate de câte patru ani pentru conducătorii principalelor servicii secrete din România: SRI, SIE, SPP, STS, DGPI și Direcția Generală de Informații a Ministerului Apărării.
Sunt însă neclarități privind aplicabilitatea acestei legi în cazul actualilor șefi, cum ar fi Lucian Pahonțu de la SRI, aflat la primul mandat teoretic, dar care ocupă această poziție de 21 de ani, sau Gabriel Vlase de la SIE, în funcție de opt ani. Situația este mai complicată deoarece funcția de șef al SRI este vacantă de trei ani, iar Parlamentul și Președinția nu au ajuns la un acord.
În lipsa unor norme clare privind tranziția, cazul acestor mandate ridică numeroase semne de întrebare, amintind, în acest sens, de situații similare cum ar fi reglementarea duratei mandatelor în cadrul Consiliului Legislativ, care anterior beneficia de șef pe viață.
Astfel, dezbaterile asupra celor două proiecte vor continua să influențeze nu doar raportul dintre PNL și USR, ci și modul în care este reglementată și controlată activitatea serviciilor secrete în România.
