O analiză realizată de Recorder scoate în evidență legătura directă dintre mari tragedii precum cele de la Caracal și Mureș și vulnerabilitățile generate de controlul politic exercitat asupra conducătorilor Poliției Române. Acest fenomen se manifestă prin ocuparea a sute de funcții de conducere fără concurs, ci prin împuterniciri succesive, care subminează profesionalismul și autonomia instituției.
Tragediile majore care au marcat ultimii ani — Caracal în 2019, Onești în 2021 și Mureș în 2025 — nu reprezintă accidentări izolate, ci consecințe directe ale unui sistem în care numirile politice au înlocuit criteriile de competență. Controlul politic la vârf a dus la deprofesionalizarea lamentabilă a Poliției Române, cum rezultă din datele colectate la nivel național.
Conform investigației, peste 600 de polițiști ocupă în prezent posturi de conducere prin împuterniciri, fără să fi trecut prin proceduri de selecție obiective. Aproximativ o treime dintre inspectorii-șefi județeni sunt interimari, iar alături de adjuncți numiți în același mod, mai mult de jumătate dintre inspectoratele teritoriale sunt conduse de persoane instalate prin decizii administrative, fără concurs.
Acest sistem creează o piramidă a dependenței politice, în care șefii numiți la nivel central controlează prin intermediari loiali conducerea la nivel județean, iar aceștia din urmă își desemnează favoriții pe pozițiile locale. Astfel, supraviețuirea în funcție devine mai importantă decât competența, iar amenințarea unei demiteri rapide sporește vulnerabilitatea conducerii.
Practicile administrative de acest tip au fost recunoscute chiar de trei foști miniștri de Interne, intervievați de Recorder, care au admis că împuternicirile reprezintă o slăbiciune majoră pentru siguranța publică. Deși au declarat că au încercat să reducă numărul șefilor interimari, efectele acestor demersuri nu sunt reflectate în realitate, numărul acestora rămânând ridicat.
Fostul ministru Carmen Dan, în funcție între 2017 și 2019, a confirmat presiunile politice exercitate de liderii de partid la nivel județean, care au intervenit direct pentru a-și impune candidații în pozițiile cheie din Poliție.
Investigația evidențiază, de asemenea, situații în care polițiști respinși la concursuri pentru posturi de conducere au fost instalați în aceste funcții prin împuterniciri, anulând astfel criteriile de competență și favorizând înscăunarea nejustificată a unor persoane necalificate.
Aceste deficiențe structurale se reflectă în tragedii consecutive, precum cazul Emil Gânj, recent condamnat la închisoare pe viață pentru o crimă comisă în Mureș, dar și în momente dramatice ca cel al adolescentei Alexandra Măceșanu, care în 2019 a sunat disperată la 112 din casa făptașului. Lipsa reacției adecvate a Poliției a fost una dintre cauzele principale ale tragediei, ilustrând astfel prețul plătit de cetățeni pentru deprofesionalizarea sistemului.
