Camera Reprezentanților a adoptat o rezoluție menită să împiedice președintele Donald Trump să inițieze noi acțiuni militare împotriva Iranului, reflectând o presiune crescândă asupra administrației de a încheia războiul considerat de mulți americani nepopular. Această măsură reprezintă o premieră în legislativul american, deoarece astfel de restricții nu au mai trecut prin Congres de la începutul conflictului, în urmă cu peste trei luni.
Rezoluția a fost aprobată cu 215 voturi pentru și 208 împotrivă, evidențiind o diviziune clară între membri. Senatul adoptase anterior o rezoluție similară la un vot procedural, subliniind opoziția tot mai accentuată față de un război neautorizat. Cu toate acestea, există numeroase obstacole legislative și politice înainte ca această restricție să poată fi aplicată efectiv și să oprească continuarea ostilităților ordonate de Trump.
Patru republicani din Camera Reprezentanților – Thomas Massie, Tom Barrett, Warren Davidson și Brian Fitzpatrick – s-au alăturat democraților pentru a susține rezoluția care vizează punerea capăt războiului. Deputatul democrat Gregory W. Meeks a subliniat în timpul dezbaterii că războiul a fost declanșat „din motive egoiste și fără pregătirea corespunzătoare”, insistând pe necesitatea diplomației în locul conflictului armat.
Sprijin de peste 8 miliarde de dolari pentru Ucraina
În aceeași sesiune, Camera a respins poziția lui Trump și a președintelui Camerei, republicanul Mike Johnson, votând cu 218 la 204 pentru un proiect legislativ care oferă Ucrainei un împrumut de 8 miliarde de dolari și un ajutor de securitate suplimentar de 300 de milioane de dolari pe termen lung. Această lege prevede și extinderea sancțiunilor asupra sectorului financiar și energetic al Rusiei. Pentru a deveni lege, proiectul trebuie să treacă încă de un vot final în Senat.
Adoptarea inițiativei a fost posibilă cu sprijinul a șase republicani care au votat împreună cu democrații, marcând o coaliție bipartizană în contextul crizei ucrainene.
Opinia publică și contextul juridic al conflictului
Un sondaj realizat de New York Times și Siena College în mai a arătat că 64% dintre alegătorii americani consideră că decizia lui Trump de a ataca Iranul a fost greșită, în timp ce doar 30% o susțin. Conform Rezoluției privind puterile de război din 1973, președintele este obligat să retragă forțele americane din conflictele neaprobate de Congres în termen de 60 de zile. Trump a respectat această limită până la 1 mai, dar a contestat că ostilitățile s-au încheiat, invocând un armistițiu, deși Statele Unite mențin în continuare o blocadă navală asupra Iranului.
Brian Mast, republican din Florida și președinte al Comisiei pentru Afaceri Externe, a susținut punctul de vedere al administrației Trump, afirmând că „prezența trupelor în regiune rămâne aproape neschimbată”, ceea ce, în opinia sa, indică încetarea războiului.
Provocările ratificării rezoluției în Congres
Chiar dacă rezoluția a trecut în Camera Reprezentanților, pentru a avea efect trebuie să ajungă la un vot final în Senat, unde victoria nu este garantată, mai ales datorită opoziției unor senatori republicani influenți. În plus, pentru a deveni lege, ambele camere ale Congresului trebuie să adopte aceeași variantă, iar președintele are dreptul să o blocheze prin veto.
Un veto prezidențial ar impune o majoritate calificată de două treimi în ambele camere pentru a putea anula refuzul președintelui, o situație dificilă având în vedere dinamica politică actuală. Până acum, nicio rezoluție privind limitarea puterilor președintelui în timpul unui război nu a reușit să fie adoptată definitiv în fața opoziției executive.
