„Operațiunea militară specială” inițiată de Vladimir Putin împotriva Ucrainei a fost adesea comparată cu Primul Război Mondial (1914-1918), în special din cauza războiului de tranșee și a imposibilității părților de a avansa substanțial pe front, în ciuda pierderilor majore suferite. Recent însă, un nou element de comparație a ieșit în evidență: durata acestui conflict a depășit deja durata celui dintâi, conform unei relatări a The Moscow Times.
Potrivit The New York Times, blitzkrieg-ul planificat pentru cucerirea rapidă a Kievului a intrat joi în ziua 1.569, depășind astfel perioada de desfășurare a Primului Război Mondial.
Un război de uzură cu perspective neclare
După ce forțele ucrainene au reușit să respingă trupele ruse din orașele Harkov și Herson în toamna anului 2022, conflictul s-a transformat într-un război de uzură. Un soldat ucrainean, cu pseudonimul „Franța”, a declarat pentru New York Times că se așteaptă ca acest război să se prelungească câțiva ani, până când politicienii vor găsi o soluție de compromis.
Istoricul german Jörn Leonhard, profesor la Universitatea din Freiburg, subliniază că războaiele de lungă durată urmează o logică proprie și sunt mult mai greu de terminat decât conflictele scurte. Mărimea pierderilor și costurile uriașe pentru fiecare parte complică negocierile deoarece concesiile pot fi percepute ca o trădare a celor care au căzut pe front. Acesta este unul dintre motivele pentru care Primul Război Mondial a fost atât de prelungit, o situație ce se reflectă și în prezent în războiul din Ucraina.
În cei patru ani ai Primului Război Mondial, între 9 și 11 milioane de oameni au murit. De partea rusă, s-a înregistrat un număr estimat de 1,3 milioane de soldați pierduți, dintre care cel puțin 500.000 decedați. Ucraina, deși păstrează cifrele exacte sub secret, este estimat că a suferit pierderi de câteva sute de mii de militari.
Impactul noilor tehnologii asupra conflictului
Leonhard atrage atenția că înaintea negocierilor, fiecare tabără încearcă să-și demonstreze capacitatea de a continua lupta. Sfârșitul Primului Război Mondial a fost la fel de sângeros ca și începutul său, iar specialistul consideră că un scenariu similar este posibil și în conflictul actual.
Tehnologiile și tacticile militare evoluează odată cu războaiele prelungite. În primul conflict mondial, au apărut arme precum tancurile, submarinele și armele chimice, pe când astăzi dronele și sistemele robotice joacă un rol esențial.
Dronelor li se atribuie crearea unei „zone ucigașe” de aproximativ 20 de kilometri pe linia frontului, unde supraviețuirea devine extrem de dificilă. Totodată, ele permit desfășurarea de atacuri la distanțe mari: Rusia bombardează orașele și centralele electrice din Ucraina, iar Forțele Armate Ucrainene reactivează raiduri strategice asupra rutelor de aprovizionare rusești, afectând „podul terestru” spre Crimeea anexată, precum și infrastructura militară și industrială de la sute și chiar mii de kilometri în spatele liniei frontului.
Conform amiralului francez Pierre Vandieu, utilizarea dronelor a dus la o creștere a ratei mortalității la niveluri comparabile cu cele din Primul Război Mondial.
