De la mijlocul anilor 2000, volumul cuvintelor rostite zilnic de o persoană obișnuită s-a redus semnificativ, după cum relevă un studiu realizat de cercetători din Statele Unite. Conform datelor analizate, fiecare individ spune în prezent cu circa 338 de cuvinte mai puțin pe zi, ceea ce, anual, echivalează cu o pierdere de aproximativ 120.000 de cuvinte. Această tendință indică o scădere importantă a interacțiunilor verbale din viața cotidiană.
Potrivit Valeriei Pfeifer, profesor asistent implicat în studiu și expert în lingvistică și psihologie, modificările mici din obiceiurile zilnice se acumulează în timp, producând schimbări notabile în modul în care oamenii comunică. „O reducere treptată a conversațiilor orale nu este întotdeauna vizibilă de la o zi la alta, însă pe termen lung poate altera profund interacțiunea umană”, a explicat ea.
Analiza a cuprins date din 22 de studii efectuate în SUA, Europa și Australia, cu un număr total de peste 2.000 de participanți cu vârste între 10 și 94 de ani. Rezultatele arată o diminuare cu 28% a numărului de cuvinte rostite în perioada 2005–2019. Pentru a evalua aceste cifre, cercetătorii au utilizat înregistrări audio provenite din viața reală a subiecților, oferind o imagine autentică asupra nivelului de comunicare orală.
Experții atrag atenția că reducerea conversațiilor poate avea repercusiuni atât asupra relațiilor personale, cât și asupra sănătății emoționale. „A vorbi mai puțin înseamnă a petrece mai puțin timp conectându-te cu ceilalți, ceea ce poate duce la pierderea beneficiilor imediate și pe termen lung ale interacțiunii sociale”, afirmă Pfeifer. Chiar și schimburile de scurtă durată, precum o conversație cu un barista sau un vânzător, contribuie la menținerea legăturilor sociale zilnice.
Deși nu există o concluzie clară privind cauzele acestei scăderi, specialiștii identifică o corelație între această tendință și proliferarea tehnologiei digitale. Popularizarea mesajelor text, e-mailurilor și rețelelor sociale coincide cu diminuarea conversațiilor verbale înregistrată în perioada analizată. „Este încă necunoscut dacă dialogurile scrise pot oferi aceleași avantaje sociale precum cele orale, aceasta fiind o întrebare care necesită cercetări suplimentare”, a adăugat Pfeifer.
Declinul în comunicarea orală este mai accentuat în rândul tinerilor sub 25 de ani, grupa Generației Z, care utilizează intens tehnologia. O altă preocupare legată de impactul digitalizării este și pierderea deprinderii scrisului de mână în rândul acestei generații: un studiu recent a evidențiat faptul că aproximativ 40% dintre elevi nu mai scriu de mână, o abilitate ce datează de peste 5.500 de ani.
Cercetătorii subliniază necesitatea unei înțelegeri mai profunde a modului în care tranziția de la conversația orală la comunicarea digitală afectează emoțiile, relațiile sociale și bunăstarea generală a oamenilor. „Oamenii au folosit limbajul vorbit timp de peste 200.000 de ani, iar efectele acestei schimbări rapide în obiceiurile de comunicare trebuie investigate atent pentru a identifica eventualele costuri sociale”, concluzionează Valeria Pfeifer.
