La finalul săptămânii trecute, Comisia Europeană a adresat Ministerului Muncii din România un mesaj în care discută aspecte esențiale privind noua lege a salarizării. În mesaj, oficialii europeni recomandă autorităților române să ia în considerare majorarea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) aplicate pensiilor, pentru a asigura sustenabilitatea financiară a proiectului, conform surselor Libertatea.
În contextul în care legea salarizării trebuie adoptată până la 31 august, Comisia solicită clarificări privind costurile prevăzute pentru sistemul de sănătate, unde apar cheltuieli suplimentare estimate la un miliard de lei. Instituția europeană cere ajustarea textului legii astfel încât acesta să fie în deplină concordanță cu calculele financiare oferite, subliniind că orice majorare salarială trebuie să fie compensată prin reduceri în alte categorii, pentru a menține un echilibru fiscal neutru.
Un punct de interes major este identificarea unor soluții pentru a acoperi impactul fiscal suplimentar, estimat inițial la 8 miliarde de lei. Comisia propune ca aceste măsuri să fie elaborate și reglementate înainte sau în paralel cu adoptarea legii salarizării. Una dintre sugestii este creșterea CASS pentru pensii, menținând deschiderea pentru discuții privind alte instrumente financiare adecvate.
De asemenea, Bruxelles-ul recomandă stabilirea unui calendar clar pentru achitarea restanțelor acumulate în sectorul justiției. Aceasta ar oferi predictibilitate și ar contribui la reducerea riscurilor unor eventuale litigii, iar un astfel de calendar ar trebui să fie inclus fie ca anexă la lege, fie adoptat simultan cu aceasta.
Libertatea a încercat să obțină o reacție din partea ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pâslaru, pentru a afla dacă propunerile Comisiei vor fi integrate în dezbaterile politice, însă până la momentul publicării articolului nu a fost primită nici o confirmare oficială.
Implementarea noii legi a salarizării reprezintă o reformă importantă pentru România, cu un impact estimat la aproape 800 de milioane de euro, în cazul în care măsurile propuse nu sunt adoptate și gestionate corespunzător.
