Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a comunicat sâmbătă, 18 aprilie, că restricţiile temporare privind internările în anumite unităţi medicale sunt cauzate de întârzierea aprobării bugetului pentru 2026 şi de aplicarea unor limite lunare de cheltuieli impuse prin legea bugetară.
Instituţia subliniază că aplicarea unor plafoane rigide de cheltuieli în sănătate este neadecvată, explicând că nevoia reală de servicii medicale nu poate fi planificată în funcţie de un calendar bugetar. „Pacienţii nu se îmbolnăvesc conform unui calendar bugetar, iar amânarea îngrijirilor medicale poate reprezenta riscuri serioase pentru sănătatea oamenilor”, se arată în comunicat.
Deşi bugetul pe 2026 a fost adoptat cu întârziere, CNAS îl consideră „relativ adecvat”, asigurând acoperirea necesităţilor financiare în toate domeniile asistenţei medicale. Sectorul spitalicesc primeşte o alocare de aproximativ 34 de miliarde de lei.
Totuşi, reprezentanţii CNAS evidenţiază necesitatea unei reforme în finanţarea sănătăţii. Printre schimbările propuse se numără implementarea principiului „banii urmează pacientul”, finanţarea exclusivă a serviciilor efectiv prestate şi eliminarea plăţilor pentru inactivitate sau ineficienţă. „Rolul CNAS este de a deconta serviciile medicale, nu de a susţine costuri fixe precum salariile fără activitate medicală corespunzătoare”, au precizat oficialii instituţiei.
CNAS a mai atras atenţia asupra importanţei gestionării mai riguroase a fondurilor publice şi reducerii risipei, în special în ceea ce priveşte achiziţiile publice. De asemenea, instituţia a criticat practicile unor manageri din spitalele publice care impun „norme minime sau maxime” de internări pentru medici, menţionând că aceste situaţii sunt investigate de corpul de control al CNAS, în colaborare cu alte instituţii ale statului.
Analizele preliminare efectuate de CNAS au evidenţiat diferenţe mari între spitale cu profil şi complexitate similare, în ceea ce priveşte indicatorii de activitate, performanţa financiară şi costurile serviciilor medicale.
În concluzie, oficialii CNAS subliniază necesitatea unei administrări eficiente a fondurilor publice pentru a garanta accesul pacienţilor la servicii medicale de calitate şi pentru a diminua risipa resurselor disponibile.
