Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a declarat că bugetul Primăriei Municipiului București (PMB) pe termen lung nu este suficient pentru a acoperi nevoile de consolidare ale clădirilor vulnerabile la cutremur, subliniind că amploarea problemei este mult peste capacitatea administrativă a instituției.
Edilul a explicat că PMB poate interveni direct în consolidarea și restaurarea aproximativ 20 de clădiri la fiecare doi ani, ceea ce înseamnă o medie de 10 clădiri anual. Prin urmare, primarul a prezentat o strategie care presupune implicarea sectorului privat: atragerea finanțării de la investitori interesați să modernizeze aceste clădiri, le utilizeze și le integreze în circuitul economic.
Potrivit lui Ciprian Ciucu, această abordare este bazată pe creșterea atractivității și valorii zonei centrale a orașului, ceea ce va stimula investițiile private. ”Banii vin acolo unde există deja capital și posibilități de multiplicare”, a afirmat primarul pe pagina sa de Facebook. Pentru a susține această strategie, Primăria organizează concursuri de soluții de urbanism care să pună în evidență potențialul acestor zone.
Proiecte de regenerare urbană și noi soluții financiare
Primarul a menționat necesitatea punerii în practică a proiectelor de regenerare urbană pentru centrul Bucureștiului, în zone precum Magheru, Brezoianu și Piața Lahovari. De asemenea, a discutat despre alte inițiative, printre care concesionarea clădirilor deținute de PMB cu obligația consolidării, un program financiar destinat restaurării fațadelor clădirilor cu risc seismic gradul II și dezvoltarea unui mecanism special de împrumut pentru proprietarii care doresc să își consolideze imobilele, cu dobânzi reduse și garanție comună oferită de Primărie.
Ca exemplu de colaborare public-privat de succes, edilul a amintit autorizarea lucrărilor pentru consolidarea și renovarea Hotelului Ambasador, a cărei proprietate aparține familiei Meinl, inițiative ce vor începe în această lună. De asemenea, a fost indicat în pregătire un proiect pentru Blocul Patria/ARO, realizat în colaborare cu PMB și Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS).
Riscurile seismice din București rămân o provocare majoră
Bucureștiul se confruntă cu peste 2.000 de clădiri catalogate cu risc seismic, majoritatea clasificate la gradul I, ceea ce înseamnă un pericol real de prăbușire totală sau parțială în cazul unui cutremur puternic, similar celui din 1977.
O listă detaliată a acestor clădiri a fost publicată recent de AMCCRS. În urmă cu câțiva ani, în 2023, Asociația de Dezvoltare Zona Metropolitană anunța că până în septembrie ar urma să se finalizeze evaluările rapide ale imobilelor cu risc, însă de atunci, comunicările publice pe acest subiect au lipsit. Analizele Comitetului Municipiului București pentru Situații de Urgență indicau că 23.000 de clădiri ar putea suferi avarii semnificative într-un cutremur major.
Se reamintește și tragedia produse pe 4 martie 1977, când un cutremur de magnitudinea 7,4 a provocat peste 1.500 de decese, inclusiv personalități culturale marcante. Amintirile actorului Ion Caramitru, legate de acea zi, încă răsună în memoria colectivă a orașului.
