În acest an, tradiționala minivacanță de 1 Mai pe litoral înregistrează un interes redus din partea turiștilor, în ciuda pregătirii de către hotelieri a unui număr de aproximativ 20.000 de camere disponibile. Potrivit declarațiilor lui Dragoș Răducan, președintele Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), se estimează că doar între 15.000 și 18.000 de persoane vor alege să petreacă sărbătoarea pe litoral.
Printre principalele motive care stau la baza acestei situații se numără condițiile meteorologice nefavorabile și dificultățile economice cu care se confruntă populația. Vremea instabilă, cu lapoviță, ploi și posibile ninsori, diminuă atractivitatea stațiunilor de pe litoral, iar scumpirea carburantului și o mentalitate mai precaută a turiștilor în ceea ce privește cheltuielile completează contextul provocator pentru turismul românesc.
În același timp, numărul evenimentelor organizate pe litoral de 1 Mai este redus, unele fiind anulate din lipsa aprobărilor oficiale. Dragoș Răducan a criticat, mai ales în cazul municipiului Constanța, lipsa interesului autorităților locale față de turism, menționând că plajele nu sunt încă pregătite să fie deschise pentru operatori, fapt care limitează și mai mult activitățile de recreere.
Aceste dificultăți contribuie la orientarea tot mai multor români către vacanțe în străinătate în perioada minivacanței. Răducan a calificat atitudinea autorităților ca fiind lipsită de implicare, ceea ce, în opinia sa, echivalează cu un sabotaj al turismului intern și o invitație implicită pentru turiști să caute alternative în afara țării.
Declinul turiștilor este resimțit și în alte destinații populare pentru minivacanța de 1 Mai, cum ar fi Valea Prahovei și regiunea Rucăr-Bran. Aici, vremea nefavorabilă și lipsa fondurilor determină o scădere de aproximativ 40% a numărului vizitatorilor comparativ cu anul precedent. Tradiția grătarului în aer liber este afectată de ploi, iar turiștii preferă să amâne sau să renunțe la deplasări.
În concluzie, minivacanța de 1 Mai 2026 reflectă un declin semnificativ al turismului intern atât pe litoral, cât și în zonele montane, factorii principali fiind condițiile meteorologice neprielnice și contextul economic dificil.
