Specialiștii au identificat un pattern în evoluția fericirii, denumit „curba fericirii”, care descrie o scădere a satisfacției de viață până în jurul vârstei de 47 de ani, urmată de o redresare treptată. Această concluzie provine în urma unei analize ample efectuate de economistul David G. Blanchflower, cercetare bazată pe date colectate din peste 130 de țări.
Conform studiului, vârsta medie la care oamenii ating cel mai redus nivel de satisfacție este de 47,2 ani, un fenomen observat indiferent de factori precum venitul, statutul familial sau nivelul de educație. Această tendință este prezentă atât în țările dezvoltate, cât și în cele aflate în curs de dezvoltare.
Originea și explicațiile „curbei fericirii”
Curba fericirii are forma unui U, reflectând un declin al stării de bine în jurul mijlocului vieții. Tinerii experimentează adesea optimism și așteptări ridicate, ceea ce le susține nivelul fericirii. În schimb, între 40 și 50 de ani, oamenii reevaluează adesea realizările personale și profesionale, ceea ce poate conduce la stări de nemulțumire.
În această perioadă, responsabilitățile cresc, fiind necesară gestionarea simultană a nevoilor copiilor și sprijinirea părinților în vârstă. De asemenea, apar primele semne ale îmbătrânirii și probleme de sănătate, accentuând conștientizarea limitelor temporale. Stresul, insomnia, anxietatea și singurătatea pot fi mai frecvente în această etapă.
De ce fericirea revine după 50 de ani
După această vârstă, cercetările arată o îmbunătățire a fericirii. Aceasta se datorează acceptării mai profunde a limitelor personale și renunțării la comparațiile cu standarde nerealiste. Copiii devin mai independenți, iar stabilitatea în carieră reduce presiunile cotidiene.
Mai mult, cu înaintarea în vârstă, oamenii dezvoltă o mai mare reziliență emoțională și capacitatea de a se mulțumi cu propria viață, ceea ce contribuie la o stare de calm și satisfacție interioară.
Este această regulă valabilă pentru toți?
Studiul subliniază că „curba fericirii” este o medie statistică, iar nu o regulă universală. Momentul și intensitatea acestei scăderi a satisfacției pot varia foarte mult în funcție de sănătate, condiția financiară, mediul social și trăsăturile individuale.
Despre autorul studiului
David G. Blanchflower este un economist britanico-american cu o vastă experiență în domeniul muncii, profesor la Dartmouth College, cu roluri academice la Universitatea din Glasgow și colaborator pentru Bloomberg TV. A fost membri extern al Comitetului de Politică Monetară al Băncii Angliei și este distins cu Ordinul Imperiului Britanic pentru contribuțiile sale.
