Un videoclip devenit rapid popular pe platformele de socializare ilustrează efectele complexe pe care postul alimentar de 36 de ore le poate avea asupra corpului uman. Postul intermitent, adoptat tot mai des ca metodă de slăbire, continuă să genereze controverse în rândul specialiștilor din domeniul sănătății. Deși oferă unele rezultate rapide în reducerea greutății, această practică implică și riscuri semnificative, potrivit unui raport realizat de Unilad.
Video-ul, publicat pe canalul „Wellness Wise” de pe YouTube, explică în detaliu procesele metabolice care au loc în corpul uman în timpul unei perioade de post prelungit. După aproximativ patru ore fără aport caloric, organismul începe să își ajusteze metabolismul, utilizând depozitele de grăsime ca sursă principală de energie. Deși acest proces poate favoriza slăbirea pe termen scurt, specialiștii atenționează asupra efectelor adverse care pot apărea.
Serviciul „Programul Emily”, specializat în sănătate mintală și diete, semnalează o serie de consecințe nefavorabile ce pot surveni în urma postului intermitent. Printre acestea se numără: senzația accentuată de foame, oboseala, durerile de cap, amețelile, tulburările digestive – precum constipația și balonarea –, iritabilitatea, schimbările de dispoziție, respirația cu miros neplăcut, tulburările de somn, deshidratarea, urinarea frecventă, problemele asupra sănătății reproducerii și deficiențele nutriționale care pot conduce la malnutriție.
Organizația menționează că există o lipsă de date pe termen lung privind efectele acestui tip de alimentație. „Cercetările actuale la oameni sunt limitate ca număr și durată, în parte datorită faptului că această tendință nu se dovedește a fi sustenabilă”, explică reprezentanții Programului Emily. De asemenea, rata ridicată de renunțare observată în studiile legate de postul intermitent confirmă dificultățile cu care se confruntă majoritatea persoanelor în menținerea regimului pe termen lung.
Profesorul James Betts, specialist în fiziologie metabolică la Universitatea din Bath, subliniază incertitudinile existente în domeniu. Acesta afirmă că „există foarte puține dovezi științifice care să susțină avantajele pe termen scurt ale postului intermitent. Deși s-au propus numeroase beneficii ale arderii grăsimilor, multe dintre aceste cercetări nu au fost cu adevărat validate la oameni. Prin urmare, nu constatăm efecte dramatice asupra sănătății, cel puțin în scurtă durată”.
Mai mult, Programul Emily atrage atenția asupra riscului ca această practică să conducă la dezvoltarea sau agravarea tulburărilor de alimentație. Ignorarea senzației naturale de foame poate favoriza apariția unor relații nesănătoase cu hrana, având consecințe serioase atât fizice, cât și mentale pe termen lung.
Deși postul intermitent continuă să fie popular printre cei care caută metode rapide de slăbit, experții recomandă prudență și informare responsabilă. Pe lângă disconfortul acut generat de senzațiile de foame și oboseală, există riscuri majore privind malnutriția și tulburările alimentare. În lipsa unor studii extinse și concludente, rămâne neclar dacă beneficiile promovate pe rețelele sociale pot compensa aceste riscuri ale unei metodologii extreme de control alimentar.
