Ministrul român al apărării naționale, Radu Miruță, a semnat, miercuri, în marja Summitului NATO de la Ankara, un amendament critic la Memorandumul de Înțelegere între Guvernele României, Bulgariei și Turciei, privind constituirea Grupului operativ pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră (MCM Black Sea TG), în vederea extinderii misiunilor la protecția infrastructurii critice submarine.
La prima vedere, pare ceva foarte tehnic, care vizează eliminarea minelor din vestul Mării Negre. Însă acest nou acord, în care Turcia e vioara întâi din punctul de vedere al dotărilor militare, inclusiv maritime, e o gură de oxigen pentru Armata Română, dar poate fi și pentru restul bucății estice a NATO.
De ce? Pentru că de când Rusia a atacat total Ucraina, Moscova a oprit nave comerciale din traseul lor de export de cereale și a atacat la câteva zeci de kilometri de țărmul românesc în Marea Neagră. Din februarie 2022, România stă cu frica-n sân gândindu-se că nu are nave și rachete, drone și suficient antrenament, nici măcar strictul necesar, ca să se apere într-un eventual atac sau chiar șicane de tip război hibrid dinspre Crimeea, luată cu forța de Rusia în 2014 de la Ucraina și pe care Kievul încearcă să o recupereze acum.
Turcia e stăpână pe ce intră și iese în și din Marea Neagră. De când a început războiul din Ucraina, Turcia aplică Convenția de la Montreux, care prevede că navele de război care nu sunt riverane nu pot intra în Marea Neagră pe timp de conflict militar. Convenția din 1936 dă dreptul Turciei să aibă controlul strâmtorilor Bosfor și Dardanele.
Rusia a făcut prin 2023, cred, exerciții în spațiul economic exclusiv al Bulgariei și a trimis notificări și României, după cum am scris în mai multe articole pentru Europa Liberă și Libertatea.
Acordul militar extins de acum dintre România, Turcia și Bulgaria poate ajuta la protejarea platformelor energetice românești, inclusiv din perimetrul Neptun Deep, în condițiile în care Forțele Navale din România sunt la limita limitelor cu dotările, iar OMV Petrom și Romgaz încep să scoată de anul viitor cantități masive de gaze de la nici 170 km de țărm.
În plus, mai sunt și cabluri și/sau conducte submarine de protejat, în condițiile în care asemenea infrastructură e constant atacată în alte regiuni ale NATO.
Acordul e important și din perspectiva relației directe dintre România și Turcia. Cu un președinte american care a început retragerea unor comandanți ai SUA din structuri NATO și amenințări cu retragerea din Alianță, chiar, România încearcă acum, prin Armată, Guvern și președinte, să se apropie mai mult de Turcia.Țara condusă de președintele Erdogan de peste 20 de ani (a fost întâi premier, din 2014 e președinte) are a doua armată din NATO, ca mărime, iar România și Turcia sunt în același plan regional de apărare al NATO.Vă dați seama că am ajuns iarăși într-un anume punct al istoriei!? Se întâmplă și când, de un an, președintele SUA, Donald Trump, pare că nu vrea să-l primească pe omologul român la Casa Albă. De când a ajuns la Cotroceni, președintele nostru speră să anunțe că urmează să meargă în vizită la Donald Trump.
Donald Trump a spus din nou, ieri, la Ankara, în salonul lui Recep Tayyip Erdogan, că dacă summitul NATO nu era acum în Turcia, el nici măcar nu se mai sinchisea să vină. Cât de trist și descurajant sună asta pentru europenii care au fost alături de SUA în Afganistan! Europeni, mai ales cei din est, care stau iar cu frica de Rusia.
Cum vede Trump războiul din Ucraina și cererile disperate ale Kievului pentru muniție și arme? A spus așa Donald Trump: „Acesta (războiul) nu afectează SUA. Când era Biden, le dădea echipamente de sute de miliarde de dolari (ucrainenilor). Acum eu le vând la un preț corect. De fapt, nu le vând ucrainenilor, ci le vând Uniunii Europene, care ne plătește pe noi”.
Nu comentez acum ce face Erdogan pe plan intern, însă în NATO, el și țara sa sunt extrem de importanți acum. Relația României cu Turcia a devenit mai strânsă odată cu invadarea Ucrainei de către Rusia. România a semnat contracte militare cu Turcia de aproximativ 1,5 miliarde de euro în ultimii ani, pentru mașini de luptă și drone. Dronele sunt deja în România, mașinile fac obiectul unor dispute între Otokar și MApN.
Se așteaptă contracte de exporturi militare și din România.
Și mai așteptăm ceva: vizita președintelui Turciei la București, vizită ce se tot amânată de câteva luni. Am participat, ca jurnalistă, la vizita președintelui Klaus Iohannis, la Istanbul și Ankara, din 2016. Erdogan l-a primit pe Iohannis cu onoruri atunci. Era criza masivă a refugiaților sirieni și milioane de oameni voiau să fugă în UE, inclusiv prin Turcia, via Bulgaria.
