În România, căsătoriile forțate între minori reprezintă o problemă sensibilă, cu implicații grave pentru drepturile copiilor. Anul trecut, un grup de parlamentari din PSD și USR a inițiat un proiect legislativ care propune incriminarea acestor practici, înscriindu-le printre formele de exploatare a ființei umane, în conformitate cu recomandările Organizației Națiunilor Unite. Cu toate acestea, inițiativa legislativă se află în prezent într-un impas, fără o justificare clară, blocată în procedurile parlamentare.
Anca Nica, activistă și coordonatoare în cadrul Asociației E-Romnja, a subliniat în cadrul unui interviu acordat publicației Libertatea că aceste practici nu trebuie privite drept tradiții culturale, ci ca încălcări grave ale drepturilor copiilor. Ea a evidențiat necesitatea diferențierii clare între tradiție și abuz, menționând că acte precum împiedicarea accesului la educație, exploatarea sexuală a minorilor și violul sunt abuzuri și trebuie tratate corespunzător de legislație.
Reprezentanta Asociației E-Romnja a atras atenția asupra faptului că în mediul online circulă numeroase materiale video care arată că astfel de nunți între minori încă sunt organizate. Anca Nica susține că este necesară adoptarea unei legi specifice, care să acopere toate formele și diversitatea cazurilor legate de căsătoriile forțate, oferind autorităților instrumentele necesare pentru o intervenție eficientă și nediscriminatorie.
Deși politicienii români afirmă în mod public susținerea acestei inițiative, procesul legislativ pare să fie înghețat, iar întârzierea ridică întrebări printre activiști și specialiști. Potrivit Ancăi Nica, măsurile legate de siguranța femeilor nu au reprezentat până acum o prioritate reală pentru guvernanți, fiind adoptate doar în urma presiunii exercitate de organisme europene sau de societatea civilă. Ea avertizează asupra riscului ca legea să fie adoptată într-o formă superficială, ce ar putea să nu acopere în mod adecvat problemele complexe legate de căsătoriile forțate.
Un alt aspect important evidențiat de activistă este rezistența în fața schimbării atât în societate, cât și în rândul unor cadre din sistemul de protecție, care uneori justifică aceste practici prin argumentul tradiției culturale rome. Această abordare este criticată ferm de Anca Nica, care atrage atenția că abuzurile trebuie recunoscute și sancționate, indiferent de justificările invocate.
În concluzie, comunitățile afectate și societatea civilă solicită urgent crearea unui cadru legislativ clar și eficient, care să protejeze toate victimele căsătoriilor forțate între minori, indiferent de gen sau etnie, pentru a asigura respectarea drepturilor copilului și eliminarea acestei forme de exploatare.
