Casa Albă a creat o listă care separă statele membre NATO în două categorii distincte: „aliați buni” și „aliați răi”, cu posibile consecințe pentru cele din ultima grupă, conform unei investigații realizate de Politico.
Potrivit surselor citate, incluzând trei diplomați europeni și un oficial american din domeniul apărării, această clasificare a fost concepută înainte de vizita secretarului general al NATO, Mark Rutte, la Washington D.C. în această lună. Evaluarea aliaților se bazează, în principal, pe contribuțiile lor în contextul războiului din Iran, semnalând intenția președintelui Donald Trump de a-și pune în aplicare amenințările față de partenerii NATO care nu urmează linia Administrației americane.
Definirea „aliatului model”
Conceptul de „aliat model” a fost pus în discuție încă din decembrie anul precedent, prin inițiativa secretarului american al apărării, Pete Hegseth. Acesta a precizat că țările care își asumă responsabilități în cadrul NATO - precum Israel, Coreea de Sud, Polonia, Germania și tot mai mult statele baltice - vor primi un tratament preferențial, în timp ce cele care nu contribuie corespunzător vor suporta consecințe.
Mai exact, „aliații model” sunt identificați prin creșterea cheltuielilor pentru apărare, ținta fiind de 5%, promovată intens de Donald Trump. Termenul este regăsit și în Strategia Națională de Apărare a SUA, elaborată în prima parte a celei de-a doua administrații Trump.
„Băieții buni” versus „băieții răi”
Un diplomat european contactat de Politico a descris această listă ca având o structură care diferențiază clar „băieții buni” de „băieții răi”. Administrația americană analizează în prezent opțiunile de penalizare sau recompensare a statelor membre, însă detaliile exacte rămân confidențiale.
Deocamdată, nu există măsuri concrete anunțate privind sancțiunile sau beneficiile acordate acestor state, iar unele sugestii, precum relocarea trupelor americane, par puțin fezabile, având în vedere impactul asupra intereselor americane însăși.
În ceea ce privește gradul de informare al NATO, nu este clar dacă secretarul-general Mark Rutte cunoaște această inițiativă.
Poziția României și a altor țări NATO
România se află foarte probabil printre „aliații buni”, în condițiile în care a oferit sprijin administrativ și militar relevant pentru operațiunile americane aferente conflictului din Orientul Mijlociu. Spre deosebire de țări precum Spania, Marea Britanie și Franța, care au refuzat sau amânat sprijinul, România și câteva state mai mici au permis folosirea bazelor aeriene americane.
Polonia, un alt aliat apreciat, suportă deja majoritatea costurilor pentru găzduirea celor 10.000 de militari americani staționați pe teritoriul său. Baza aeriană Mihail Kogălniceanu din România, recent extinsă, este pregătită să primească mai multe trupe americane pentru operațiuni legate de securitatea în regiunea Iranului.
De asemenea, Bulgaria a susținut logistic discret forțele americane din Orientul Mijlociu, iar statele baltice - Lituania, Letonia și Estonia - au fost remarcat de asemenea pentru creșterea constantă a bugetelor lor de apărare.
Posibile efecte ale clasificării
Inițiativa de a diferenția „aliații model” ar putea determina o nouă politică a SUA în ceea ce privește repartizarea resurselor militare și diplomatic sprijin în cadrul NATO. Totodată, această abordare reflectă o strategie mai dură a administrației Trump față de partenerii internaționali, în funcție de nivelul de cooperare și susținere acordată.
