Casa Albă a realizat o clasificare a țărilor membre NATO în „aliați buni” și „aliați răi”, o măsură care ar putea avea implicații asupra relațiilor cu aceștia, conform informațiilor obținute de Politico.
Inițiativa a fost demarată înaintea vizitei secretarului general al NATO, Mark Rutte, la Washington D.C. luna aceasta, și are la bază evaluarea contribuțiilor aliaților în special în contextul conflictului din Iran, au declarat trei diplomați europeni și un oficial american din domeniul apărării.
Conceptul „aliatului model”
Propus încă din decembrie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, acest concept prevede ca statele care se alătură eforturilor comune și își sporesc cheltuielile militare să primească avantaje, în timp ce cele care nu respectă angajamentele să suporte consecințe. Hegseth a subliniat că țări precum Israel, Coreea de Sud, Polonia, Germania și statele baltice sunt considerate modele datorită angajamentului lor crescut.
În mod concret, „aliații model” sunt aceia care și-au majorat bugetele militare, în linie cu ținta de 5% din PIB susținută de administrația Trump, acest termen fiind inclus și în Strategia Națională de Apărare a SUA publicată în ianuarie 2020.
Lista „băieților buni” și „băieților răi”
Din informațiile Politico, această clasificare reflectă o viziune binară asupra aliaților, iar detalii despre măsurile punitive sau recompensele posibile rămân încă neclare. Potrivit unui diplomat european, această abordare pare să fie armonizată cu direcția promovată de Pentagon.
Deși mutarea trupelor militare americane ar putea fi o sancțiune, ea este evaluată cu precauție deoarece ar afecta, în egală măsură, efectivele SUA.
Nu este clar care țări exact fac parte din fiecare categorie și dacă șeful NATO a fost informat despre această strategie. NATO nu a oferit comentarii oficiale până la momentul publicării.
Poziția României
România este probabil încadrată în grupul „aliaților buni” datorită sprijinului acordat în cadrul conflictului din Iran. În timp ce țări ca Spania, Marea Britanie și Franța au ezitat sau au refuzat solicitările americane, România a oferit acces pentru baze militare, cum este baza aeriană Mihail Kogălniceanu, recent extinsă, capabilă să susțină operațiuni defensive americane legate de această zonă.
De asemenea, România se aliniază exemplului Poloniei, care contribuie masiv la găzduirea trupelor americane, și poate primi, totodată, un număr mai mare de militari SUA. Bulgaria, de asemenea, a sprijinit logistic eforturile americane din Orientul Mijlociu.
Țările baltice sunt de asemenea recunoscute pentru investițiile în apărare, fiind incluse în rândul aliaților de încredere.
Posibile consecințe
Clasificarea propusă ar putea determina o redefinire a relațiilor dintre SUA și statele NATO, cu efecte asupra cooperării militare și sprijinului reciproc. Totuși, detaliile legate de aplicarea măsurilor punitive sau de premiile acordate rămân deocamdată la stadiul de analiză.
