România se află într-o criză politică prelungită de trei luni, cu un guvern interimar ce funcționează cu atribuții limitate, în timp ce termenul pentru utilizarea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) se apropie rapid, la finalul lunii august.
În acest context, multe proiecte esențiale de infrastructură riscă să piardă finanțarea europeană, iar unele sunt deja considerate pierdute, potrivit oficialilor, citați de Ziare.com.
Asociația Pro Infrastructura: România, deficit de finanțare 10-15 miliarde de euro
Ionuț Ciurea, directorul Asociației Pro Infrastructură, trage un semnal de alarmă cu privire la situația critică a proiectelor de infrastructură.
El estimează că România se confruntă cu un deficit de finanțare între 10 și 15 miliarde de euro pentru proiectele de infrastructură rutieră.
Infografic realizat cu ajutorul Inteligenței Artificiale
„Realitatea este că o parte însemnată dintre aceste fonduri sunt deja pierdute. Important este să nu pierdem și mai multe granturi, pentru că acestea beneficiază de o dobândă extrem de redusă, de doar 2%, o condiție extraordinară pe care România nu ar putea să o obțină nici pe piața liberă, nici prin titlurile de stat Fidelis”, a declarat Ciurea.
Proiecte ratate în infrastructură
Printre proiectele care nu vor fi finalizate în timp util se numără:
autostrada A7, mai exact tronsonul de la nord de Bacău, precum și
tronsonul Lugoj-Deva de pe autostrada A1, cunoscut sub numele de „ciotul” Margina-Holdea, care a trecut deja prin trei cicluri financiare fără a fi terminat.
loturi ale autostrăzii A8 au fost eliminate din PNRR și transferate în Programul Transport, un semn clar că nu mai puteau fi finalizate în actualul interval financiar.
Nici sectorul feroviar nu a fost scutit de pierderi:
finanțarea pentru proiectele de trenuri cu hidrogen a fost pierdută, la fel ca și pentru
anumite tronsoane de cale ferată.
În transportul urban, de asemenea sunt pierderi, și printre proiecte importante:
metroul din Cluj-Napoca și
magistrala M4 din București nu au primit finanțări, ceea ce le pune în pericol de amânare pe termen nedefinit.
„România a pierdut miliarde de euro din PNRR pe multiple domenii, inclusiv pe transporturile rutiere, feroviare și urbane (…). Pe transportul urban, metroul din Cluj și magistrala M4 din București nu au primit niciun euro”, a adăugat liderul Pro Infrastructura.
Ce se întâmplă după august 2026
După încheierea finanțării prin PNRR, care expiră în august 2026, soarta șantierelor rămase neterminate este incertă.
„În cazul autostrăzii A7, există o probabilitate de 99% ca tronsonul de la Bacău la Pașcani să fie finanțat fie din bugetul de stat, fie din Programul Transport, însă această din urmă variantă este extrem de dificilă, deoarece Programul Transport nu mai are capacitate financiară, iar din punct de vedere birocratic, contractele de finanțare sunt deja încheiate”, a explicat Ionuț Ciurea.
Totuși, acesta a subliniat că bugetul Programului Transport este deja suprasolicitat, iar contractele de finanțare sunt încheiate.
În ceea ce privește autostrada A8, loturile scoase din PNRR au fost deja incluse în Programul Transport.
Pe de altă parte, tronsonul Margina-Holdea, care nu mai este eligibil pentru fonduri nerambursabile, va trebui să fie finalizat din bugetul național.
„Marea necunoscută rămâne totuși zona de nord a Bacăului, unde mai sunt multe lucrări de executat. Este foarte probabil să se încerce transferul acestora în Programul Transport, dar, dacă acest lucru nu va fi posibil, va trebui să apelăm la fonduri de la buget, ceea ce înseamnă împrumuturi la dobânzi mai mari, de 6% sau chiar 7-8%”, a explicat Ciurea.
Un viitor incert pentru infrastructura rutieră
Problemele financiare din sectorul rutier sunt accentuate de un deficit de fonduri semnificativ.
„Există un deficit de aproximativ 10-15 miliarde de lei între totalul fondurilor europene disponibile, fie că vorbim de PNRR, Programul Transport sau SAFE, și necesarul real al proiectelor de autostrăzi și drumuri expres”, a subliniat Ionuț Ciurea.
Deși nu există riscul pierderii tuturor fondurilor alocate pentru infrastructura rutieră, multe dintre șantierele începute vor rămâne deschise și vor necesita resurse suplimentare. Statul român va trebui să găsească soluții alternative, cum ar fi alocarea de fonduri din bugetul național sau apelarea la împrumuturi, pentru a finaliza aceste proiecte.
„România trebuie să învețe să-și dezvolte infrastructura cu bani de la buget, așa cum se întâmpla înainte de fondurile europene”, a concluzionat expertul.
