Cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Statele Unite au fost „umilite” de Iran, subliniind că administrația Donald Trump a intrat în conflict fără o strategie bine definită. Într-un interviu citat de The Telegraph, Merz a criticat abilitatea Iranului în negocieri și a atras atenția asupra importanței unei planificări clare atât la începutul, cât și la finalul unei intervenții militare.
„Americanii au intrat într-un război fără să aibă o strategie evidentă”, a spus Friedrich Merz, explicând că succesul Iranului în acest conflict depășește așteptările inițiale. Cancelarul german a amintit de lecțiile dureroase ale retragerilor militare din Afganistan și Irak, subliniind că orice angajament militar trebuie să includă și un plan clar de ieșire.
În plus, Merz a acuzat Gărzile Revoluționare Iraniene că „umilesc o întreagă națiune” și a evidențiat rolul strategic al Strâmtorii Ormuz, cel mai important nod maritim pentru exportul de petrol la nivel global. În contextul tensiunilor crescânde între SUA și Europa generate de disputa cu Iranul, cancelarul german a reiterat propunerea ca Germania să trimită nave dragoare pentru a contribui la redeschiderea și securizarea acestei zone vitale pentru comerțul energetic mondial.
Criza economică europeană se adâncește pe fondul conflictului SUA-Iran, atrăgea atenția publicația Politico. Prețurile la energie cresc, afectând toate sectoarele economice și cele mai vulnerabile categorii sociale. Seamus Boland, președintele Comitetului Economic și Social European, a explicat că aceste creșteri majore duc la pierderea încrederii în capacitatea guvernelor și a instituțiilor europene de a proteja cetățenii în fața șocurilor externe.
Nemulțumirile sociale create de această situație ar putea alimenta populismul, mai ales în state precum România, Bulgaria, Franța și Germania. Politico avertizează că incertețea politică poate favoriza partide de extremă dreapta, cu un impact major în special asupra Franței, unde alegerile prezidențiale din 2027 ar putea schimba semnificativ echilibrul politic.
Pe plan internațional, se evidențiază o distanțare vizibilă a vechilor aliați față de politica externă a lui Donald Trump, considerată instabilă și contradictorie. Regatul Unit a fost criticat deschis de președintele american pentru întârzierea aprobării utilizării bazelor militare britanice în acțiunile împotriva Iranului, semnalând reticență față de escaladarea conflictului.
Germania și Franța, reprezentând nucleul dur al Uniunii Europene, s-au îndepărtat de pozițiile americane, mai ales după votul din februarie 2025 la ONU, când SUA s-au aliat cu Rusia împotriva unei rezoluții referitoare la Ucraina. Diplomații europeni discută acum despre o strategie proprie de „protecție” față de Washington și necesitatea unui „Plan B” independent.
În același timp, Canada a început să voteze din ce în ce mai rar alături de Statele Unite la Adunarea Generală a ONU, marcând o ruptură față de politica „America First”. Japonia și Coreea de Sud rămân parteneri strategici, însă tensiunile globale creează un climat de incertitudine și reevaluare a alianțelor tradiționale.
