Valurile de temperaturi extreme din București și zona metropolitană Ilfov, unde s-a înregistrat primul cod roșu de caniculă din 2026 cu maxime ce au depășit 40 de grade Celsius, au influențat semnificativ producția de energie electrică verde. Conform datelor furnizate de Transelectrica, luni, 29 iunie, energia solară a atins un record la nivel național, generând aproape 44% din totalul producției electrice.
Un boom fotovoltaic fără precedent în Ilfov și București
Zona Ilfov beneficiază de o capacitate instalată de panouri fotovoltaice de 281 MW, în timp ce Bucureștiul contribuie cu încă 127 MW. Împreună, aceste regiuni formează o „centrală” solară cu o putere combinată de 408 MW, depășind cu mult capacitatea hidrocentralei Vidraru, care este de 220 MW.
În ziua respectivă, energia solară a fost principala sursă de electricitate, cu o producție de 2673 MW în jurul orei prânzului. Alte surse au avut aporturi mai mici: hidrocentralele au generat 1375 MW, centralele nucleare 677 MW, cele pe cărbune 610 MW, iar instalațiile pe hidrocarburi 588 MW. Contribuții minime au avut biomasa și turbinele eoliene, cu 52 MW, respectiv 8 MW.
Provocările stocării energiei regenerabile
În ciuda performanțelor înregistrate, problema stocării energiei rămâne un obstacol major. Bateriile de stocare au furnizat în ziua de 29 iunie doar 113 MW, o cantitate insuficientă în raport cu cererea ridicată. După-amiază, odată cu scăderea intensității radiației solare, producția fotovoltaică a scăzut considerabil.
În aceste condiții, companiile românești, precum Aj Brand, dezvoltă proiecte pentru instalarea bateriilor de stocare, cu o capacitate totală previzionată de 2204 MWh, ce ar urma să fie finalizate până în mijlocul anului 2027.
Ilfov – lider național în energia verde de la prosumatori
Ilfov deține poziția de top în clasamentul județelor cu cea mai mare producție de energie verde realizată de prosumatori. Locuitorii și afacerile din regiune au investit considerabil în panouri solare pentru a-și reduce costurile cu energia. În comparație, județe ca Timiș (191 MW), Dolj (151 MW), Bihor (149 MW) și Argeș (129 MW) au capacități instalate semnificativ mai mici.
Creșterea capacității de stocare a energiei în România
Recent, România a semnat la Luxemburg un acord european ce prevede o creștere de patru ori a capacităților de stocare a energiei până în 2030. La nivel național, capacitatea de stocare a atins în iunie 2026 cifra de 1630 MWh, în creștere cu 500 MWh față de aprilie, și o putere totală instalată de 878 MW.
Comisia Europeană a aprobat o schemă de finanțare de 150 de milioane de euro pentru dezvoltarea sistemelor de stocare care trebuie să atingă cel puțin 2174 MWh până la sfârșitul anului 2030. Totuși, specialiștii avertizează că implementarea bateriilor de stocare ar putea majora și mai mult prețul energiei electrice pentru consumatori.
Deși există încă un decalaj față de alte state din regiune, evoluția accelerată a sectorului de stocare a energiei din România indică o tendință pozitivă pentru viitorul energiei regenerabile în țară.
