Comisia Europeană anunță un nou proiect care prevede implementarea unui sistem de verificare a vârstei utilizatorilor pentru a limita accesul minorilor sub 16 ani la platformele de socializare. Această inițiativă vine în contextul măsurilor similare adoptate în alte state europene și în Australia.
Propunerea prezentată în aprilie 2026 urmărește ca utilizatorii să confirme vârsta printr-o aplicație dedicată, folosind documente oficiale precum cartea de identitate. Scopul declarat este de a proteja copiii de conținut considerat nepotrivit, iar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a asigurat că platformele vor putea integra ușor noul sistem, ce garantează și un nivel ridicat de securitate a datelor personale.
Cu toate acestea, specialiștii ridică semne de întrebare legate de eficiența măsurii. Ei subliniază că minorii pot evita aceste restricții folosind dispozitivele părinților sau conturile fraților, iar astfel sistemul riscă să devină ineficace în practică. Mai mult, experții avertizează că problema principală – lipsa educației digitale și incapacitatea tinerilor de a recunoaște manipulările și dezinformările online – nu este abordată prin această interdicție.
Problema educației digitale ignorată în fața restricțiilor
Cercetătoarea Ema Brunovská, din cadrul Consiliului Tineretului Slovac, a subliniat că statul încearcă să oprească accesul minorilor la social media, însă evită să investească în educație digitală. Potrivit unui studiu efectuat în 2025, peste 75% dintre tinerii între 15 și 30 de ani nu au avut parte de discuții școlare care să îi pregătească pentru realitățile mediului digital, în special legate de influențele acestor platforme asupra radicalizării sociale.
Experții atrag atenția că izolarea temporară a adolescenților nu îi pregătește pentru viața online după 16 ani și poate avea efecte contrare. Fără competențele necesare de gândire critică, tinerii vor rămâne vulnerabili la dezinformare. De asemenea, restricțiile pot alimenta sentimentul de neîncredere față de autorități și pot crea o percepție negativă asupra măsurilor guvernamentale.
Exemplul Australiei și efectele neașteptate
Australia, care a implementat o interdicție similară din decembrie 2025, oferă deja indicii privind limitările acestei abordări. Un sondaj pe un eșantion de peste 1.000 de tineri a arătat că majoritatea nu au fost afectați semnificativ de restricții, însă au renunțat la social media fără a se orienta către alte surse de informare tradiționale, ceea ce a redus interesul lor pentru viața politică și socială.
Experții recomandă măsuri mai complexe, care să includă reforme în educație și dezvoltarea gândirii critice pentru a combate manipulările și extremismul politic, considerând că interdicțiile simpliste nu vor genera schimbările dorite în societate.
