Uniunea Europeană se confruntă cu necesitatea de a crește veniturile bugetare pentru a face faţă angajamentelor financiare majore, în special rambursării datoriei contractate prin programul NextGenerationEU, în valoare de circa 400 de miliarde de euro, ce trebuie achitate până în anul 2028.
În acest context, Comisia Europeană a formulat mai multe propuneri destinse să genereze surse suplimentare de venit pentru bugetul UE. Totuși, adoptarea acestor măsuri depinde de consensul celor 27 de state membre, ceea ce complică procesul din cauza opoziției politice întâmpinate de unele propuneri.
Propuneri noi pentru creșterea resurselor proprii
Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) va aloca 30% din veniturile obținute prin licitarea certificatelor actuale către bugetul european, însă veniturile din noile sectoare vizate - transport rutier și clădiri (ETS2) - nu vor fi incluse.
Taxa pe emisiile de carbon la frontieră (CBAM) se va aplica începând cu 2026 importurilor unor produse precum ciment, fier, oțel, aluminiu şi hidrogen. Importatorii vor trebui să cumpere certificate care să reflecte emisiile generate, iar circa 75% din veniturile obținute vor merge către UE. Planurile includ extinderea sistemului pentru alte 180 de produse până la finele lui 2025.
Taxa pe deșeurile electronice prevede o plată de 2 euro per kilogram pentru echipamentele electrice şi electronice care nu sunt colectate corespunzător în statele membre, estimându-se o încasare anuală în jur de 15 miliarde de euro.
Modificări ale resurselor proprii existente
Din 2028, taxa aplicată pentru ambalajele de plastic nereciclate va crește de la 0,80 euro la 1 euro pe kilogram, cu ajustări anticipate în funcție de inflație. Această măsură ar putea produce circa 2,2 miliarde de euro în plus anual pentru bugetul UE.
În ceea ce privește taxele vamale, Comisia Europeană propune reducerea procentului reținut de statele membre din 25% la 10%, ceea ce ar putea genera aproximativ 4,5 miliarde de euro suplimentar pentru Uniune.
Contribuțiile naționale, calculate pe baza Venitului Național Brut (VNB), continuă să fie o sursă principală de finanțare, cu o prognoză de 98,6 miliarde de euro pentru anul 2025 și sunt văzute drept cea mai probabilă soluție pentru majorarea fondurilor necesare.
Posibile alternative fiscale
Printre alte propuneri se numără taxa pe tranzacțiile financiare (TTF), care ar taxa cu 0,1% tranzacțiile cu titluri de valoare și 0,01% cele cu instrumente derivate, o măsură discutată încă din 2011, cu potențialul de a genera între 4 și 57 miliarde de euro anual în funcție de aplicare.
O altă idee este introducerea unei accize pe tutun în valoare de 15% din veniturile generate de impozitele armonizate la nivel UE pentru produsele din tutun, ceea ce ar putea aduce aproximativ 11,2 miliarde de euro anual.
Deși aceste propuneri sunt în dezbatere, consensul este dificil de atins, iar creșterea contribuțiilor naționale pare momentan cea mai fezabilă opțiune pentru asigurarea finanțării necesare proiectelor ambițioase ale Uniunii Europene.
