Vestea respingerii guvernului condus de Adrian Veștea în Parlament a fost rapid preluată și comentată de agențiile internaționale de presă, care au analizat evoluția crizei politice din România și posibilele scenarii de urmat.
Conform AFP, candidatul liberal propus de președintele Nicușor Dan, Adrian Veștea, a fost incapabil să obțină numărul necesar de voturi pentru a forma un nou guvern. Din cele 464 de voturi posibile, Veștea a strâns doar 189, sub pragul de 233 impus. Situația a fost influențată și de boicotul unor parlamentari, inclusiv cei ai partidului de extremă dreapta AUR, care au părăsit sala înaintea votului.
După eșec, Veștea a declarat că și-a îndeplinit responsabilitățile, criticând ferm decizia AUR: „Am conștiința împăcată, mi-am făcut datoria”. Ulterior, el și-a manifestat îngrijorarea privind consecințele prelungirii crizei: „47 de zile fără guvern ne costă deja prea mult: fonduri europene, încredere, timp pe care nu-l mai recuperăm” și a subliniat necesitatea responsabilității în politică.
Criza a început în luna aprilie, când social-democrații au părăsit coaliția de guvernare formată cu liberalii, conservatorii și UDMR, iar în mai, urmare a unei moțiuni de cenzură, premierul Ilie Bolojan a fost demis. Agenția spaniolă EFE punctează agravarea situației odată cu aceste evenimente.
În prezent, președintele Nicușor Dan este nevoit să desemneze un nou candidat la funcția de prim-ministru, care are la dispoziție 10 zile pentru a forma un cabinet și pentru a obține votul de încredere al Parlamentului. Dacă două încercări succesive eșuează în interval de 60 de zile, președintele poate dizolva Parlamentul și chiar convoca alegeri anticipate, după cum precizează Reuters.
România nu a mai organizat alegeri anticipate de la căderea regimului comunist, următorul scrutin parlamentar fiind programat abia pentru 2028. Întrucât AUR conduce actualele sondaje, analiștii consideră posibil ca partidele parlamentare să susțină următorul candidat al președintelui pentru a evita o criză și mai gravă.
Directorul INSCOP Research, Remus Ioan Ștefureac, avertizează cu privire la impactul unui nou eșec al guvernului propus: „A doua respingere ar declanșa alegeri anticipate, ceea ce ar reprezenta o catastrofă pentru țară, economie și cetățeni”. El subliniază că doar AUR ar beneficia în acest context.
De asemenea, consultantul politic Cristian Andrei subliniază că votul arată incapacitatea principalelor partide de a guverna și prevede prelungirea crizei: „Ne așteaptă un drum anevoios în căutarea unei majorități, în condițiile unui conflict continuu între partidele pro-occidentale”.
Instabilitatea și creșterea populismului erodează încrederea în clasa politică tradițională, concluzionează analistul, într-un comentariu pentru The Associated Press.
Având în vedere refuzul liberalilor de a relua o coaliție cu social-democrații și fragmentarea Parlamentului, o soluție realistă pare a fi un guvern minoritar format din PNL, USR și UDMR, deși aceste cabineturi au dificultăți în guvernare, însă asigură o transparență democratică, explică profesorul Sergiu Miscoiu de la Universitatea Babeș-Bolyai, citat de Reuters.
În acest timp, România rămâne paralizată politic, în fața unor provocări economice și sociale tot mai pregnante.
