Un bărbat din Iași s-a confruntat cu un blocaj birocratic digital atunci când a încercat să își actualizeze datele bancare necesare pentru încasarea unor sume din titluri de stat ajunse la scadență. Deși procedura avea termene clare, verificările realizate prin platforma Ghișeul.ro și sistemul național de identitate digitală ROeID au durat mult mai mult decât era prevăzut, lăsându-l fără acces la propriii bani.
Conform reglementărilor oficiale, actualizarea datelor bancare ar fi trebuit să fie finalizată în maxim 72 de ore, însă în acest caz procesul s-a întins pe mai bine de două săptămâni, ceea ce a generat numeroase dificultăți pentru bărbatul ieșean. Cardul său bancar utilizat anterior expira, astfel încât era obligatorie schimbarea informațiilor pentru ca plata să poată fi procesată.
Pentru a-și valida identitatea, ieșeanul a fost redirecționat către ROeID, sistemul digital guvernamental destinat acestei operațiuni. Cu toate acestea, procesul de validare s-a dovedit extrem de lent și dificil, unele etape necesitând în continuare implicarea funcționarilor publici, ceea ce a împiedicat automatizarea completă și accelerarea procedurii.
În tot acest timp, bărbatul a primit zeci de notificări prin e-mail care îl informau că plata nu a putut fi realizată și îi sugerau să ridice banii de la o unitate Poșta Română. Această situație a fost cauzată de un blocaj tehnico-administrativ, reflectând probleme mai largi ale digitalizării administrației publice românești, în special în perioadele aglomerate, precum sărbătorile legale.
Provocările procesului de digitalizare administrativă
Radu Puchiu, director al Programului „Tehnologie și Societate” la Aspen Institute România și fost secretar de stat pe probleme IT, explică că, deși identitatea digitală este un element central al modernizării administrației, procesul de validare ridică încă dificultăți majore din cauza nivelului ridicat de securitate impus și a necesității implicării personale a funcționarilor pentru anumite verificări.
Un alt aspect critic este disponibilitatea redusă a serviciilor online, care funcționează efectiv numai între orele 8.00 și 16.00, ceea ce contrazice așteptările utilizatorilor privind accesul neîntrerupt la servicii digitale. După cum subliniază Puchiu, percepția publicului asupra unui serviciu digital este aceea de disponibilitate permanentă, proces rapid și lipsa limitărilor impuse de programul de lucru al instituțiilor.
Astfel, experiența concretă a utilizatorilor arată că există încă un decalaj important între ceea ce ar trebui să ofere digitalizarea serviciilor publice și realitatea implementării acestora.
