Într-un București modern, există încă o barieră de cale ferată acționată manual de o femeie care de 36 de ani se ocupă zilnic de ridicarea și coborârea acesteia. Această imagine reflectă dificultățile pe care România le întâmpină în modernizarea infrastructurii feroviare.
România se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește siguranța rutieră, cu o rată a deceselor în accidente aproape de patru ori mai mare comparativ cu statele cele mai sigure, precum Suedia, Malta sau Danemarca, care înregistrează aproximativ 20 de decese la un milion de locuitori.
Principalele cauze ale accidentelor mortale sunt viteza neadaptată, conduita agresivă, depășirile periculoase și nerespectarea priorităților, dar și consumul de alcool sau droguri și utilizarea telefonului mobil în timpul condusului. În plus, problemele infrastructurii - lipsa autostrăzilor și drumurilor expres, insuficienta separare a sensurilor, iluminatul deficitar și trecerile la nivel cu calea ferată nesecurizate - contribuie semnificativ la riscurile rutiere.
În ceea ce privește accidentele feroviare, România ocupă un nedorit loc fruntaș în UE, cu 65 de decese înregistrate în 2024, poziționându-se în top trei alături de Polonia și Germania. Spre comparație, Luxemburg nu a raportat niciun deces în urma unor astfel de accidente în același an.
Statistica mai relevă că 65,6% din victimele accidentelor feroviare sunt persoane care pătrund neautorizat pe infrastructura feroviară, iar 25,5% sunt utilizatori ai trecerilor la nivel.
Potrivit datelor furnizate de Compania Națională de Căi Ferate CFR, în România există în prezent 1.537 de treceri la nivel cu calea ferată. Dintre acestea, 1.169 sunt echipate cu sisteme automate de semnalizare. Mai precis, 782 dispun de semnalizare acustică și luminoasă fără semibariere, iar 387 beneficiază de bariere automate. Cu toate acestea, un număr semnificativ, 368 bariere, sunt încă operate manual de personalul CFR.
O astfel de barieră manuală se găsește în Sectorul 2 al Bucureștiului, lângă Piața Obor, pe strada Baicului. Aceasta, construită din lemn și folosită de peste 50 de ani, este manipulață manual de aceeași femeie de 36 de ani, care deschide și închide bariera de aproximativ 30 de ori pe zi.
Mii de șoferi care tranzitează zilnic zona sunt nevoiți să aștepte ca bariera să fie ridicată manual, ceea ce stârnește nemulțumiri. Un conducător auto remarcă că, deși înțelege necesitatea opririi pentru trecerea trenului, este greu de acceptat că în anul 2026 o barieră depinde încă de o manivelă și de prezența unei persoane.
Publicul recunoaște dedicarea și seriozitatea femeii care își face meseria cu responsabilitate, dar critică sistemul învechit, subliniind necesitatea unei modernizări care să permită automatizarea completă a acestor treceri, pentru siguranța și fluidizarea traficului.
Deși unele zvonuri afirmau că bariera de la Baicului ar fi cea mai veche din România aflată în funcțiune, CFR precizează că cea mai veche trecere la nivel este situată pe ruta București-Videle, la intersecția cu strada Copșa Mică. Aceasta a fost pusă în funcțiune în 1946 și este echipată cu semibariere automate.
