Un progres semnificativ a fost înregistrat în proiectul autostrăzii A3 care va lega Ploiești de Brașov, după ce Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a avizat tema geotehnică necesară continuării studiului de fezabilitate. Informația a fost confirmată de directorul general Gabriel Budescu, care a precizat că acordul a fost atins după o perioadă îndelungată de negocieri cu firma de proiectare Consitrans.
„Am obținut aprobarea temei pentru foraje, ceea ce reprezintă un pas esențial în derularea proiectului”, a menționat Gabriel Budescu într-o emisiune televizată la B1 TV. Următoarea etapă va fi elaborarea unui calendar pentru efectuarea forajelor în teren, o activitate crucială pentru validarea tehnică a soluțiilor propuse.
Potrivit informațiilor oficiale din CNIR, studiul de fezabilitate urmează să fie finalizat și predat până la mijlocul anului 2027, după ce termenul de livrare a fost prelungit pentru proiectantul Consitrans. Întregul contract, având o valoare de 46,5 milioane lei (fără TVA), a fost transferat către CNIR în februarie 2025 de la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).
Detalii despre traseu și importanță
Autostrada A3 Ploiești-Brașov va avea o lungime totală de 112 kilometri și va asigura legătura dintre sudul municipiului Ploiești și nord-vestul Brașovului, în zona Codlea. Proiectul va continua traseul autostrăzii A3 București-Ploiești, incluzând și segmentul Râșnov-Cristian, deja funcțional din 2020.
Infrastructura va fi conectată prin noduri rutiere de mare viteză cu alte autostrăzi importante, precum A13 Sibiu-Făgăraș-Brașov și A13 Brașov-Bacău. Potrivit planurilor, pe traseu se vor regăsi 12 noduri rutiere, 13 tuneluri și 61 de structuri tehnice, proiectate pentru a facilita mobilitatea și siguranța traficului.
Probleme și întârzieri în derularea proiectului
Implementarea proiectului a întâmpinat mai multe dificultăți. Firma Consitrans a fost sancționată cu amenzi în valoare totală de 4 milioane de lei pentru nerespectarea condițiilor contractuale. Una dintre principalele neconcordanțe a fost legată de volumul forajelor geotehnice propuse: în timp ce Consitrans a estimat necesitatea a 33.000 de metri de foraje, cerințele tehnice au indicat un necesar de aproximativ 133.000 de metri. Această diferență a condus la amânări semnificative în aprobarea etapelor de proiectare.
