„Nevoia pentru Legea porturilor militare a apărut prin 2014, după Crimeea” (n. red - anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea de la Ucraina de către Rusia), își începe declarația privind istoria acestui proiect de lege fostul locțiitor al Forțelor Navale, contraamiralul de flotilă (r) Constantin Ciorobea. Militarul spune, pentru Libertatea, că la acel moment, când toată Europa și toată Alianța Nord Atlantică a fost luată prin surprindere de acțiunea în forță a Rusiei, și comandații din România au realizat că navele militare de la noi sunt expuse și nu pot fi protejate.
Contraamiralul de flotilă (r) Constantin Ciorobea a ajuns la conducerea Forțelor Navale, ca locțiitor, în ianuarie 2015, prin ordin al ministrului Apărării Naționale. A îndeplinit această funcție până în 2017.
Zece ani în care, spune el, Forțele Navale au încercat să convingă Parlamentul că navele militare ale României au nevoie de protecție fizică ce trebuie să înceapă cu o lege. „Noi, Forțele Navale, am inițiat un proiect de lege în 2014, în care am cerut să putem să instalăm o protecție fizică pentru nave, sub apă, niște plase. Am cerut ca militarul care era responsabil cu protejarea navei să poată acționa să nu se apropie cineva de o navă militară, în funcție de importanța unității, să poată să tragă. Proiectul de lege a fost înaintat la Comisia de Apărare, la Parlament, și a rămas pe acolo”, povestește contraamiralul în rezervă.
Proiectul de lege, deși discutat în Comisia de Apărare din Parlament în cei 12 ani care au trecut de la depunere, nu a fost niciodată votat. „Ni l-au dat înapoi, pe motiv că nu e oportun. Se vedea că nu vor să-l aprobe, n-avea nimeni chef să-și complice existența cu un proiect care aducea îngrădiri în porturi. Noi am vrut și Portul Midia să fie al Armatei, am vrut și în Portul Constanța să fie o zonă cu statut militar”, afirmă contraamiralul Ciorobea.
Unul dintre cei mai vechi parlamentari care au fost membri în Comisiile de Apărare ale Parlamentului și care au cerut să rămână anonimi confirmă că un asemenea proiect a circulat în aceste foruri în anii trecuți.
„Toate navele militare sunt în porturi civile. În larg, pe apă, e acces liber (n.red. – la nave)”, continuă contraamiralul de flotilă. Constantin Ciorobea adaugă cu ce argumente a încercat să convingă politicienii că e nevoie de o lege dedicată porturilor: „Am subliniat atunci că navele militare stau în porturi civile. Portul Mangalia, de exemplu, care până în 1989 a avut un statut special – era port închis înainte de 1989 – apoi și-a pierdut acest statut, odată cu extinderea Șantierului Naval Mangalia. S-a deschis zona, a căpătat și aspect turistic. Navele civile, turistice, veneau foarte aproape de navele militare. Nu mai aveam voie să punem în jurul navei o plasă de protecție, sub apă”.
Înapoi în prezent, la peste patru ani de când Rusia atacă Ucraina constant, lângă România
Că o astfel de lege nu există a atras atenția pe 15 august, într-o audiere la Comisia de Apărare din Senat, șeful Statului-Major al Forțelor Navale, viceamiralul Mihai Panait. „Armata lucrează la un plan de securitate maritimă, însă vrea reguli clare privind comanda şi responsabilităţile în porturile militare, dar şi modificări legislative”, a reclamat șeful Statului-Major al Forțelor Navale în fața parlamentarilor din Comisia de Apărare a Camerei Superioare a Parlamentului.
Comandantul militar le-a cerut parlamentarilor legi actualizate conform realității. Iar realitatea a arătat pe 5 iunie că o dronă maritimă, cu explozibil la bord, asupra căreia Ucraina pierduse controlul în Marea Neagră, a putut ajunge la nici un kilometru de navele Marinei Militare române, la Constanța.
Prezent la aceeași audiere, locţiitorul şefului Statului-Major al Apărării, generalul-locotenent Dumitru Iacob, a declarat: „Are importanţă cum delimităm aceste zone şi cum se stabilesc responsabilităţile în interiorul porturilor noastre. Ne referim la toate porturile militare pe care le avem”, a explicat Iacob, preluat de site-ul Monitorul Apărării.
La același eveniment, militarii cu funcții înalte au anunțat că în porturile militare și civile vor fi montați senzori pentru detectarea dronelor, precum și camere noi de filmare.
La audierea de la Senat a vorbit și directorul Companiei Administraţiei Porturilor Maritime, Mihai Teodorescu, care a spus, potrivit MonitorulApărării.ro, că „nu putem decât să asigurăm detecţia şi supravegherea din perspectivă terestră, aeriană, navală şi submarină, alături de instituţiile abilitate”.
La finalul audierii, președinta Comisiei de Apărare din Senat, Nicoleta Pauliuc (PNL), a scris pe contul său de Facebook: „Dronele au șters granița dintre apărare militară și siguranță civilă. Iar statul nu poate răspunde cu instituții care nu vorbesc din vreme una cu alta”.
Senatoarea a propus înființarea „unui Centru comun de apărare împotriva dronelor, care să conecteze MApN, MAI, serviciile de informații, Autoritatea Navală Română și structurile responsabile de infrastructura critică.
Pauliuc a mai anunțat că „marți (n.red. - prima zi de marți de după audiere este astăzi, 1 septembrie) pun această propunere pe masa instituțiilor, la Comisia pentru Apărare din Senat” și a cerut propuneri legislative de la cei răspunzători de securitatea națională.
O sursă din cadrul MApN a declarat pentru Libertatea că, în prezent, instituția lucrează la un nou proiect de lege privind statutul și protecția porturilor. MApN și-a propus să finalizeze proiectul în cursul acestei luni, pentru ca el să meargă la avizare la alte instituții și posibil la serviciile de informații cât mai repede.
„Proiectul se află în stadiul de a primi o ultimă evaluare, după care va pleca la avizare”, a explicat aceeași sursă pentru Libertatea.
O nouă Lege a Apărării Naționale, în locul celei din 1994, stă la Senat de opt luni
Proiectul unei noi Legi a Apărării Naționale, cea care reglementează cum și cine apără România în caz de nevoie, se află de la începutul lui 2026 la Comisia de Apărare a Senatului.
Legea a fost adoptată tacit de Camera Deputaților în decembrie 2025, după ce Guvernul Ilie Bolojan trimisese proiectul la Parlament, la începutul lui octombrie 2025, după un an și jumătate de amânări și reavizări.
MApN inițiase proiectul abia în 2024, la doi ani de la invadarea Ucrainei de către Rusia. Legea veche este în vigoare din 1994, adică de 32 de ani, timp în care a fost cârpită de șapte ori.
Libertatea a contactat-o pe președinta Comisiei de Apărare din Senat, Nicoleta Pauliuc, pentru a o întreba dacă și când va fi adoptată Legea Apărării Naționale. Senatoarea a răspuns sec: „Întrebați, vă rog, la Ministerul Apărării”.
În ianuarie 2026, senatoarea Pauliuc a declarat pentru Europa Liberă că o nouă Lege a Apărării Naționale urma să fie adoptată de Senat până la finalul sesiunii în curs la acel moment, adică până în iunie 2026.
Nu s-a întâmplat acest lucru, deși situația de securitate s-a agravat între timp, recent, inclusiv în România, după cum a arătat Libertatea, într-o analiză privind dublarea numărului de intrări de drone străine în România, în 2026.
În primăvara acestui an, Comisia de Apărare a Senatului i-a invitat la audieri pe șeful Statului-Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, și pe ministrul Apărării, Radu Miruță, pentru a discuta despre proiectul Legii Apărării Naționale.
Șefa comisiei de specialitate le-a reproșat atunci celor doi șefi ai Armatei, militar și civil, că au trimis la Parlament un proiect incomplet.
Libertatea a vorbit cu unul dintre membrii Comisiei de Apărare din Senat, care a precizat că proiectul Legii Apărării Naționale „are toate avizele, mai trebuie întocmit doar raportul final”.
Surse politice au precizat pentru Libertatea că președinta Comisiei de Apărare și Ordine Publică, Nicoleta Pauliuc, ar putea fi înlocuită din această funcție.
În proiectul Legii Apărării Naționale, MApN a prevăzut, printre altele, că România poate acționa – militar sau nonmilitar – pentru a contracara amenințările hibride.
Proiectul mai prevedea și că „punerea în practică a deciziilor, măsurilor și acțiunilor privind apărarea națională este obligatorie pentru toți cetățenii țării” și că măsurile dispuse în caz de necesitate sunt obligatorii „pentru autoritățile și instituțiile publice și pentru toți operatorii economici, indiferent de forma de proprietate”.
Pe timpul unor situații de criză sau excepționale, se stipula în proiect, autoritățile și instituțiile publice pot institui măsuri graduale în mai multe domenii „dispuse în condițiile legii”, precum diplomatic, informațional, militar, economic.
Inițiatorul legii, Ministerul Apărării, a mai definit pentru prima dată mai multe noțiuni, printre care cea de amenințare hibridă.
Concret – dacă situația ar impune-o – Parlamentul, la propunerea președintelui, poate dispune folosirea forțelor militare sau nonmilitare pentru contracararea amenințărilor hibride, se arăta în proiectul de lege publicat de MApN în 2024.
De asemenea, Ministerul Apărării a prevăzut în proiect că președintele României poate decide, la propunerea prim-ministrului, măsurile necesare pentru protejarea cetățenilor români aflați în pericol în afara țării.
„Pe această perioadă pot fi rechiziționate bunuri și servicii aparținând operatorilor economici, instituțiilor publice, celorlalte persoane juridice și persoanelor fizice și pot fi chemați cetățeni apți de muncă pentru prestări de servicii în interes public, în condițiile prevăzute de lege”, se arăta în proiect.
De asemenea, conform proiectului, ar putea fi militarizate companiile a căror activitate este esențială pentru apărarea țării, prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
MApN reface proiectul de Lege privind Sistemul Național de Management Integrat al Situațiilor de Criză
Potrivit unor surse din MApN, Statul-Major al Apărării reface în această perioadă proiectul Legii privind Sistemul Național de Management Integrat al Situațiilor de Criză, pus în transparență publică în primăvara lui 2024.
Acest proiect de lege ar putea fi discutat alături de altele, de membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), la ședința de luni, 7 septembrie, potrivit unor surse la curent cu agenda ședinței.
Membrii CSAT se vor întruni, conform surselor Libertatea, în prima zi a săptămânii viitoare pentru a vorbi și despre planul de înzestrare pentru următorul an.
Libertatea a întrebat CSAT, luni, 31 august, dacă în ultimul an și jumătate a făcut o analiză a legislației actuale și necesar a fi adoptată privind apărarea națională și care au fost concluziile.
Nu am primit încă un răspuns.
Proiectul Legii privind Sistemul Național de Management Integrat al Situațiilor de Criză prevedea, în forma din 2024, că măsurile de răspuns ale României, în cazuri grave, se iau alături de NATO și UE.
Același proiect enumera tipuri de crize care ar urma să fie gestionate de Sistemul de Management Integrat:
urgențe civile;
de ordine publică;
de apărare;
de tip terorist;
cibernetică;
consulară;
economică, energetică, financiar-bancară, de sănătate publică și socială ale căror consecințe pun sau riscă să pună în pericol securitatea și apărarea națională.
MApN propunea și reglementarea mai multor stări speciale:
stări excepționale: de urgență, starea de asediu, starea de mobilizare și starea de război;
stări de alertă: cele instituite în situații de urgență, ordine publică, prevenirea și combaterea terorismului și securitate cibernetică;
contrasurprinderea: măsurile civile și militare defensive care se implementează imediat pentru garantarea securității forțelor și populației și infrastructurilor critice, în cazul iminenței unui conflict armat;
contracararea agresiunii: cuprinde măsurile și acțiunile desfășurate atât în context national, cât și în context aliat, destinate apărării, independenței și suveranității naționale și a integrității teritoriale, îndreptate împotriva unui stat agresor, actorilor nonstatali sau forțelor/entităților care desfășoară sau sprijină în mod activ acțiuni de agresiune împotriva României.
Proiectul privind Sistemul Național de Management Integrat al Situațiilor de Criză prevede explicit, la articolul 18, că autoritățile au obligația să comunice cu populația în situații de criză:
„Activitatea de comunicare publică este asigurată de fiecare dintre autoritățile și instituțiile publice coordonatoare, conform competențelor stabilite prin lege și în limitele stabilite de autoritățile naționale de decizie, pentru informarea cu privire la evoluția situațiilor de criză, riscurile asupra populației, modul de acțiune pentru reducerea riscurilor și aplicarea măsurilor dispuse de autorități.”
Ce spune ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, despre lipsa unor legi vitale ale Apărării
Solicitat de Libertatea, ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, spune că „legile care vizează securitatea și apărarea țării au fost ani la rând tratate superficial poate și pentru că pentru o parte dintre politicieni este inconfortabil să își asume public discuții mai puțin populare”.
Ministrul susține că „MApN a făcut și face eforturi constante în ultima perioadă pentru adaptarea legislației la vremurile pe care le trăim”.
Radu Miruță reamintește că a mers la Comisia de Apărare din Senat de câte ori a fost solicitat „pentru a răspunde oricăror întrebări care ar putea grăbi adoptarea”.
„România are obligația ca țară să fie pregătită inclusiv legislativ pentru provocările care i se așază în față”, conchide Radu Miruță, care ocupă funcția de ministru al Apărării din toamna lui 2025.
